Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Veaceslav Ioniță: În cel mai pesimist scenariu, fermierii vor trebui să plătească în a doua jumătate a anului până la 1 miliard de lei pentru importul de îngrășăminte care s-au scumpit, adică 3% din valoarea totală a producției, estimată la 30–35 de miliarde de lei pe an

Veaceslav Ioniță: În cel mai pesimist scenariu, fermierii vor trebui să plătească în a doua jumătate a anului până la 1 miliard de lei pentru importul de îngrășăminte care s-au scumpit, adică 3% din valoarea totală a producției, estimată la 30–35 de miliarde de lei pe an

Această opinie a fost exprimată de expertul în politică economică al IDIS Viitorul, care a remarcat că creșterea prețurilor la îngrășăminte cu aproape 40% înregistrată în luna martie a acestui an este o consecință directă a crizei energetice, când creșterea prețurilor la produsele petroliere a dus la creșterea prețurilor la gaz, iar gazul este materia primă principală pentru producția majorității îngrășămintelor. Prin urmare, ceea ce vedem astăzi pe bursele internaționale se reflectă aproape automat în prețurile de import din Moldova. Corelația este practic perfectă, la fel ca în cazul combustibilului. Veaceslav Ioniță a spus că, în același timp, în februarie și martie observăm o creștere medie a prețurilor la îngrășăminte de aproximativ 50%, cu un vârf evident în martie. Majoritatea tipurilor de îngrășăminte utilizate în agricultura noastră s-au scumpit, iar acest lucru pune bazele unei presiuni suplimentare asupra costurilor agricole în 2026. Cu toate acestea, potrivit lui, în acest moment impactul direct asupra fermierilor nu este încă atât de puternic. Explicația este simplă și legată de structura importurilor. Aproximativ jumătate din îngrășăminte sunt importate în primul trimestru al anului, distribuindu-se relativ uniform: aproximativ 17% în ianuarie, februarie și martie. Ianuarie a adus prețuri bune, februarie – o creștere moderată, iar doar martie a fost marcată de o creștere bruscă a prețurilor. Cu alte cuvinte, doar 1/3 din necesarul anual a fost achiziționat la prețuri ridicate, ceea ce explică de ce, în acest moment, situația nu pare critică. Cu toate acestea, așa cum a subliniat expertul, experiența din 2022–2023 arată ce se întâmplă în continuare atunci când prețurile rămân ridicate. În acei ani, valoarea importurilor a crescut la 70–75 milioane de dolari, ceea ce depășește aproape de două ori nivelul obișnuit de aproximativ 40 de milioane de dolari. Dar acest lucru nu a însemnat o creștere a consumului, ci exact opusul: s-au achiziționat volume mai mici la prețuri mult mai ridicate. Rezultatul a fost reducerea utilizării îngrășămintelor și, indirect, presiune asupra producției agricole. Potrivit lui Ioniță, dacă situația internațională actuală se menține, adevărata problemă abia urmează. În a doua jumătate a anului, Moldova va importa îngrășăminte la prețuri care au crescut deja cu aproximativ 50% față de începutul anului. Într-un scenariu pesimist, fermierii vor trebui să plătească suplimentar până la 1 miliard de lei. În comparație cu dimensiunile sectorului agricol, aceasta reprezintă aproximativ 3% din valoarea totală a producției, estimată la 30–35 de miliarde de lei pe an. Cu toate acestea, așa cum a remarcat expertul, problema nu constă în procentul din venit, ci în faptul că aceste cheltuieli sunt deduse direct din profit. În realitate, o astfel de creștere poate absorbi o parte semnificativă sau chiar cea mai mare parte a profitului fermierilor. Astfel, agricultura din Moldova se confruntă simultan cu două șocuri: creșterea accelerată a prețurilor la motorină și creșterea prețurilor la îngrășăminte. Prima afectează costurile directe ale lucrărilor agricole, iar a doua influențează direct productivitatea și rezultatul final al recoltei. Veaceslav Ioniță a subliniat că, pe termen scurt, situația este gestionabilă. Pe termen mediu, dacă prețurile vor rămâne ridicate, presiunea va deveni serioasă. Potrivit acestuia, singura variabilă capabilă să compenseze această creștere a costurilor rămâne cea clasică: un an agricol bun și prețuri favorabile la produsele agricole, așa cum a fost în 2021. „În absența unui astfel de scenariu, ne apropiem de o situație în care îngrășămintele nu numai că se scumpesc, dar și subminează direct rentabilitatea agriculturii. Este o criză care nu sare imediat în ochi, dar care se va manifesta clar în toamnă, când vom trage concluziile”, a remarcat expertul. // 30.03.2026 — InfoMarket

Noutați dupa tema