Curtea Constituțională a recunoscut constituțional decretul președintelui Moldovei, Maia Sandu, din 16 martie, privind numirea lui Igor Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.
Această decizie a fost luată de Curtea Constituțională luni, după ce a examinat sesizarea deputaților PSRM, care au solicitat să declare neconstituțional decretul sus-menționat al șefului statului. Deputații socialiști au considerat că la nominalizarea lui Igor Grosu, președintele Maia Sandu a încălcat anumite norme constituționale, deoarece niciunul dintre participanții la consultările fracțiunilor și grupurilor parlamentare nu l-a desemnat pe Igor Grosu pentru funcția de prim-ministru și ar putea propune un nou candidat pentru funcția de șef de guvern după refuzul Marianei Durleșteanu de a fi candidat din partea majorității parlamentare formate pentru a o susține. PSRM consideră că Maia Sandu a imitat consultările cu fracțiunile parlamentare cu privire la desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, știind inițial despre decizia Marianei Durleșteanu de a-și retrage candidatura de la funcția de prim-ministru, pe care a anunțat-o publicului larg pe rețelele de socializare, în timpul declarațiilor deputaților PSRM și ai liderului acestora după consultări cu președintele din 16 martie, dar refuzul oficial al Marianei Durleșteanu a ajuns în parlament abia în 17 martie. Deputații socialiști cred că Maia Sandu s-a grăbit să îl numească pe Igor Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, în timp ce ea nu a ținut cont de cerințele Constituției și de deciziile Curții Constituționale, nu a arătat o deschidere suficientă dorința de a găsi un candidat care să primească sprijin parlamentar. În opinia lor, prin promovarea lui Igor Grosu, Maia Sandu exercită presiuni politice asupra parlamentului. În același timp, Olesea Stamate, consilierul prezidențial pe probleme juridice, a menționat că șeful statului a fost ghidat exclusiv de Constituție și l-a desemnat pe Igor Grosu drept candidat la funcția de prim-ministru după refuzul Marianei Durleșteanu și, astfel, nu mai există majoritatea parlamentară formată anterior cu singurul scop de a susține candidatura ei la funcția de prim-ministru. Potrivit acesteia, președintele avea nu numai dreptul, ci și obligația, întrucât prin decizia sa anterioară din 6 august 2020, Curtea Constituțională a decis că, dacă nu se formează o majoritate parlamentară absolut formalizată, atunci președintele era obligat, după consultări cu fracțiunile parlamentare, pentru a desemna un candidat la funcția de prim-ministru, chiar dacă fracțiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa. Olesea Stamate a atras atenția și asupra faptului că ultimul cuvânt în problema aprobării sau neaprobării noului guvern aparține parlamentului. // 22.03.2021 - InfoMarket.
