Starea de urgență în Republica Moldova ar putea fi prelungită pentru încă 60 de zile, începând cu 5 aprilie.
Decizia în acest sens a fost aprobată de Guvern în cadrul ședinței de miercuri în baza încheierii Comisiei pentru Situații Excepționale, iar propunerea va fi transmisă spre examinare Parlamentului. Ministrul de Interne, Ana Revenco, a amintit că, pentru prima dată, Parlamentul a declarat stare de urgență în toată țara pentru o perioadă de 60 de zile începând cu 24 februarie 2022, la propunerea Guvernului, ținând cont de amenințarea imediată la adresa securității naționale din cauza războiul din Ucraina. Ulterior, starea de urgență a fost prelungită prin hotărâri ale Parlamentului, ultima dată - pentru încă 60 de zile, începând cu 4 februarie. Măsurile luate în această perioadă au fost necesare pentru a putea face față situației fără precedent, când războiul din Ucraina a dus la suprapunerea crizelor energetice și migraționale asupra amenințărilor de securitate, inclusiv a celor care vizează destabilizarea Republicii Moldova. Acțiunile Guvernului și ale Comisiei pentru Situații Excepționale nu au depășit competențele acordate de Parlament. În plus, nu a existat nicio imixtiune în exercitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, iar guvernul și CSE au acționat într-o manieră transparentă, în timp ce derogările de la cadrul legal au fost proporționale și necesare pentru gestionarea și depășirea situației de urgență. Ana Revenco a menționat că războiul din Ucraina are un impact direct asupra infrastructurii critice din țara vecină. În cadrul operațiunilor militare, Federația Rusă recurge la utilizarea rachetelor care riscă să survoleze spațiul aerian al Republicii Moldova și chiar să cadă pe teritoriul țării noastre, ceea ce poate provoca pagube materiale și chiar pune în pericol viața și siguranța cetățenilor. Incidente similare au avut loc destul de recent, în luna februarie a acestui an. Situația securității în regiune rămâne instabilă, iar Republica Moldova rămâne ținta unui spectru larg de manifestări ale războiului hibrid, prin care se încearcă și destabilizarea țării, precum promovarea falsificărilor și manipulărilor în spațiul informațional, inclusiv a celor conexe la intenții militare, discurs instigator la ură, xenofobie și separatism. Aceste riscuri sunt agravate de situația gravă, fără precedent, din sectorul justiției, care afectează funcționalitatea instituțiilor justiției, încercările de blocare a acestora fiind alimentate și de forțe externe. În același timp, se înregistrează o creștere a migrației ilegale pe teritoriul Republicii Moldova, atât cetățeni ruși (ca urmare a mobilizării anunțate în Federația Rusă), cât și cetățeni din alte state cu risc crescut de migrație ilegală. În același timp, din cauza prelungirii războiului și a impredictibilității dezvoltării ostilităților, există riscul unui nou aflux semnificativ de oameni din Ucraina, al cărui flux poate depăși capacitatea la punctele de trecere a frontierei, astfel că autoritățile moldovenești mai au nevoie de mecanisme și pârghii pentru a gestiona astfel de evenimente și de capacitatea de a aloca rapid resurse financiare și umane. Potrivit datelor din 26 martie 2023, pe teritoriul Republicii Moldova sunt peste 88 de mii de refugiați din Ucraina, inclusiv 44 de mii de minori. Șeful MAI a remarcat că este urgentă și asigurarea securității Republicii Moldova prin prisma prevenirii finanțării ilegale a activităților subversive împotriva statului. În condițiile în care în prezent se elaborează un proiect de act normativ care să consolideze mecanismul național de transfer al unor categorii specifice de sancțiuni internaționale (modelul lista Magnițki din alte țări), până la finalizarea și adoptarea acestui proiect, este necesar de menținut mecanismele de transfer al sancțiunilor internaționale prevăzute de prevederile Comisiei pentru Situații Excepționale. În sectorul energetic rămân riscuri semnificative în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze și energie electrică. Ana Revenco a subliniat că, din cauza faptului că hotărârile CSE sunt temporare, dacă starea de urgență nu este prelungită, există riscul blocării unui număr de procese/mecanisme (inclusiv anularea unui număr de abateri de la reglementările existente) stabilite de comisie, care contribuie la asigurarea securității energetice a țării. Luând în considerare principalele riscuri și amenințări, precum provocările energetice, umanitare, sociale și de securitate, inclusiv în domeniul justiției, Guvernul consideră că este necesară prelungirea stării de urgență pentru ca autoritățile moldovenești să poată interveni rapid dacă sunt necesare decizii suplimentare pe lângă cele prevăzute de temeiul juridic existent, precum și menținerea mecanismelor adoptate până în prezent de Comisia pentru Situații Excepționale în vederea prevenirii riscurilor la adresa securității naționale și ordinii publice, asigurării securității energetice și gestionarea fluxului de refugiați. // 29.03.2023 – InfoMarket
