UE a remarcat rolul tot mai important al Moldovei și Ucrainei în eforturile Europei de diversificare și consolidare a rețelei sale de transport și a promis investiții majore în infrastructura acestora pentru integrarea completă în rețelele europene.
Acest lucru este menționat într-un studiu realizat de Uniunea Europeană, care a identificat necesarul de investiții pentru refacerea rutelor comerciale între Europa și Asia Centrală prin Caucaz. Documentul indică faptul că Coridorul de transport trans-caspic, care reprezintă o rețea de căi ferate și porturi care leagă China, Asia Centrală, Caucazul de Sud și Marea Neagră, devine o rută comercială alternativă între Europa și Asia. Din 2022, volumul comerțului pe acest coridor a crescut de patru ori, iar cu investiții adecvate, până în 2030, acesta ar putea crește de încă trei ori. Pentru a transforma acest avantaj în proiecte concrete, Comisia Europeană a publicat o meta-analiză finanțată de UE, care a arătat unde sunt necesare investiții pentru a consolida conexiunile de transport, comerciale, energetice și digitale de-a lungul coridorului. Studiul arată că, în timp ce coridorul de transport transcaspic servește ca arteră cheie est-vest, care leagă Asia Centrală, Caucazul de Sud și UE, exemplele Ucrainei și Moldovei reprezintă un aspect separat, dar complementar al infrastructurii regionale de transport. Orientarea lor strategică este determinată în primul rând de integrarea în UE, și nu de participarea la fluxurile de tranzit trans-caspice, dar ele rămân conectate la coridorul de transport trans-caspic prin interfața vestică, prin porturile de la Marea Neagră și Dunăre, conectându-se la rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) a UE25. Din 2022, „coridoarele de solidaritate” UE-Ucraina și UE-Moldova au devenit esențiale pentru menținerea exporturilor și a lanțurilor de aprovizionare, în special pentru produsele agricole, industriale și materii prime. Ambele țări fac acum parte din rețeaua extinsă TEN-T, în cadrul căreia se dezvoltă coridoare prioritare pentru conectarea lor directă cu Europa Centrală și de Est. O parte importantă a sprijinului acordat de UE vizează modernizarea căilor ferate și a porturilor, modificarea lățimii ecartamentului, terminalele de frontieră și îmbunătățirea navigației pe Dunăre, precum și alinierea infrastructurii la standardele UE. După cum se menționează în UE, pentru a se ajunge la o integrare completă, este necesar să se continue și să se aprofundeze reformele actuale, asigurându-se conformitatea acestora cu legislația UE în domeniul transporturilor, îmbunătățind compatibilitatea tehnică și digitalizarea procedurilor. Documentul menționează că, deși în cadrul extinderii rețelei TEN-T sunt planificate investiții majore în infrastructură, pentru a realiza integrarea completă a Moldovei și Ucrainei în rețeaua de transport a UE este necesar un progres mai rapid în ceea ce privește măsurile de asigurare a unei conexiuni flexibile. În calitate de țări candidate la aderarea la UE, Ucrainei și Moldovei li se recomandă să accelereze implementarea și asigurarea compatibilității sistemelor digitale ale UE, cum ar fi schimbul de date conform cerințelor eFTI, și să extindă practicile de comerț transfrontalier conforme cu standardele UE. Se subliniază că, în prezent, se desfășoară un studiu al Băncii Mondiale privind gradul de pregătire a lanțului de aprovizionare pentru Moldova și Ucraina, care se concentrează pe potențialele blocaje operaționale și de producție pentru comerț, inclusiv productivitatea porturilor, capacitățile logistice și operațiunile de trecere a frontierei. După finalizarea studiului, UE ar putea începe punerea în practică a recomandărilor. În ansamblu, studiul UE a identificat principalele sectoare în care infrastructura este inexistentă, învechită sau nu mai corespunde volumelor actuale de transport. Documentul oferă o bază solidă pentru stabilirea priorităților de investiții în conformitate cu planurile UE de restabilire a rutelor comerciale cu Asia Centrală prin Caucazul de Sud. Ghidul practic de investiții permite guvernelor și sectorului privat să înțeleagă clar unde capitalul lor poate avea cel mai mare impact în crearea unei infrastructuri moderne și fiabile. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că volumul transporturilor de marfă pe rutele comerciale care leagă Europa și Asia prin Caucazul de Sud și Turcia crește rapid. Cu toate acestea, o parte semnificativă a infrastructurii este învechită, de aceea sunt necesare investiții urgente. Aceste investiții vor fi realizate, însă, numai dacă guvernele și companiile vor avea o înțelegere clară a domeniilor în care acestea vor fi cele mai eficiente. Studiul publicat arată cu precizie unde modernizarea căilor ferate, a porturilor, a procedurilor vamale, a conexiunilor energetice și digitale va aduce cele mai mari beneficii. Meta-analiza se bazează pe trei piloni: transport și comerț, energie și mediul digital. Studiul subliniază importanța strategică a coridorului transcaspic ca rută alternativă fiabilă către Asia. Pentru a menține viteza ridicată a fluxului de transport de marfă, autorii meta-analizei recomandă asigurarea unor reguli vamale mai uniforme și mai coerente. Având în vedere că necesarul de investiții depășește capacitățile bugetelor de stat, parteneriatele public-privat sunt foarte importante pentru modernizarea infrastructurii pe întreaga lungime a coridorului. Studiul subliniază, de asemenea, rolul crescând al Ucrainei și Moldovei în eforturile Europei de diversificare și consolidare a rețelei sale de transport. Meta-analiza identifică oportunități de diversificare a conexiunilor energetice, de asigurare a unei legături fiabile între liniile de transport de energie electrică și de sprijinire a eforturilor de decarbonizare. Ca argument, se menționează faptul că rețelele modernizate și mai durabile, împreună cu utilizarea mai activă a energiei regenerabile, sunt esențiale pentru asigurarea securității energetice într-un context geopolitic instabil. De asemenea, este binevenită cooperarea cu parteneri privați care au experiență relevantă pentru implementarea unei infrastructuri mai complexe. În ceea ce privește sectorul digital, studiul subliniază importanța strategică crescândă a canalelor fiabile de transfer de date. Se recomandă crearea de coridoare alternative de fibră optică, instalarea de cabluri de fibră optică împreună cu proiecte în domeniul energiei și transporturilor, crearea de noi puncte de schimb de trafic internet. Comunicațiile prin satelit sunt menționate de autorii meta-analizei ca un instrument care permite asigurarea sustenabilității acolo unde rețelele terestre nu sunt suficient de puternice. Studiul pune accentul pe cooperarea cu parteneri tehnologici de încredere, îmbunătățirea securității cibernetice, respectarea standardelor europene și internaționale și sprijinirea tehnologiilor în rapidă dezvoltare, cum ar fi inteligența artificială și start-up-urile locale. În cadrul strategiei Uniunii Europene Global Gateway, agenda în domeniul conexiunilor interregionale prevede îmbunătățirea conexiunilor între UE și Asia Centrală prin Turcia și Caucazul de Sud, ceea ce va fi realizat prin coordonarea investițiilor strategice și a normelor de reglementare. Obiectivul acestei măsuri este creșterea volumului comerțului și stimularea dezvoltării socio-economice prin intermediul rețelelor de transport, energiei și conexiunilor digitale eficiente. Agenda privind conexiunile a fost anunțată în cadrul reuniunii ministeriale privind securitatea și interconectarea interregională, care a avut loc la Luxemburg la 20 octombrie 2025. Documentul a fost apoi perfecționat în cadrul Forumului investitorilor privind coridorul de transport trans-caspic și interconectivitatea, care a avut loc la Tașkent (Uzbekistan) la 27 noiembrie 2025. Participanții la ambele evenimente au convenit că Coridorul de transport trans-caspic a încetat să mai fie o rută care există la nivel de aspirații și a ajuns la nivelul unei rute de importanță strategică, reflectând astfel schimbările geopolitice și punctele slabe ale Coridorului de transport nordic. // 09.02.2026 – InfoMarket
