Banca Mondială a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,8 puncte procentuale – de la 2,7% la 1,9%, dar a menținut prognoza pentru 2027 la 3,8%
Acest lucru reiese din ultima ediție a raportului privind economia regiunii Europei și Asiei Centrale (Europe & Central Asia Economic Update), elaborat și publicat de Grupul Băncii Mondiale. Documentul menționează că, în anul curent, creșterea economică în țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală (ECA) va încetini, cel mai probabil, semnificativ din cauza consecințelor conflictului din Orientul Mijlociu, a tensiunilor geopolitice și a fragmentării comerțului. În ansamblu, în 2026 se așteaptă o încetinire a creșterii economice în regiune până la 2,1%. Conform previziunilor, ritmul de creștere în Rusia se va încetini până la 0,8%, în timp ce în restul țărilor din regiune creșterea va scădea probabil până la 2,9%, deoarece creșterea prețurilor la resursele energetice va frâna consumul, iar incertitudinea va avea un impact negativ asupra investițiilor. „Reziliența regiunii continuă să fie pusă la încercare, deoarece o serie de țări depind de importurile de gaze naturale, petrol și îngrășăminte”, a remarcat Antonella Bassani, vicepreședinta Băncii Mondiale pentru regiunea Europei și Asiei Centrale. Potrivit acesteia, în multe țări vor fi necesare eforturi pentru a depăși consecințele crizei, fiind necesar să se acorde o atenție specială sprijinului țintit acordat categoriilor cele mai vulnerabile ale populației. Continuarea reformelor de politică economică, menite să asigure creșterea întreprinderilor și crearea de locuri de muncă, va contribui, de asemenea, la atenuarea consecințelor crizei și la sporirea rezilienței și dinamismului economiilor. În Asia Centrală, în perioada 2026-2027, se preconizează o încetinire a creșterii economice la o medie de 4,9%, pe măsură ce producția de petrol din Kazahstan se va stabiliza. Economia Europei Centrale va crește probabil cu aproximativ 2,4% în acest an, iar apoi ritmul de creștere va scădea la 2,3% în 2027, scăderea consumului fiind parțial compensată de investițiile publice finanțate de UE. În Balcanii de Vest, în următorii doi ani se prevede o creștere economică medie de 3,1%, la care vor contribui investițiile în infrastructură și exportul sustenabil de servicii. Ritmul de creștere economică în Ucraina în anul curent se așteaptă să scadă la 1,2% din cauza acțiunilor militare în curs, a creșterii prețurilor la energie și a tensiunilor din finanțele publice. Experții Băncii Mondiale subliniază că un conflict prelungit și mai intens în Orientul Mijlociu rămâne un risc major, care ar putea duce la o perturbare gravă a aprovizionării mondiale cu resurse energetice și îngrășăminte, ceea ce ar determina o creștere semnificativă a prețurilor la energie și alimente, iar creșterea economică în regiune s-ar încetini și mai mult. Încetinirea creșterii productivității în multe țări din ECA, observată în ultimul deceniu, a determinat o serie de politicieni să completeze reformele economice generale cu politici industriale – măsuri de intervenție a statului menite să sprijine anumite sectoare, tipuri de activități sau întreprinderi. Într-o secțiune specială a raportului Băncii Mondiale, dedicată analizei modului în care țările pot utiliza politica industrială pentru a accelera creșterea economică și a crea locuri de muncă, se subliniază că abordarea regiunii va beneficia de o definire mai clară a direcțiilor prioritare și de orientarea către măsuri care să contribuie la formarea competitivității viitoare, și nu la consolidarea slăbiciunilor structurale existente ale economiei. De exemplu, în prezent, aproape două treimi din toate măsurile de politică industrială se concentrează pe agricultură și producția de alimente, iar doar 10% sunt orientate spre sprijinirea sectoarelor de înaltă tehnologie sau a producției de bunuri de capital. „Pentru a atinge o creștere mai mare a productivității și a ocupării forței de muncă, țările din Europa și Asia Centrală ar trebui să se concentreze pe realizarea unor reforme ample de politică economică, menite să modernizeze mediul de afaceri, să stimuleze antreprenoriatul și să îmbunătățească calitatea educației”, – remarcă Ivaylo Izvorski, economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale pentru regiunea Europei și Asiei Centrale. Potrivit acestuia, „cel mai important tip de politică industrială, capabil să contribuie la eliminarea disfuncționalităților clar identificate ale mecanismului de piață, sunt măsurile țintite de sprijin public, precum crearea de parcuri industriale sau zone economice speciale. Cu toate acestea, aplicarea măsurilor de politică industrială trebuie să fie moderată și să aibă doar un caracter temporar”. În cazurile în care statul aplică politici industriale, raportul recomandă orientarea acestora către sprijinirea companiilor noi și în dezvoltare dinamică din sectorul privat și a ideilor inovatoare, și nu către protejarea actorilor existenți de pe piață, cum ar fi întreprinderile de stat, iar măsurile de politică industrială trebuie să consolideze, și nu să submineze, concurența. Trebuie menționat că, anterior, Banca Mondială a majorat prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 – de la 2,4% la 2,7% și prognozează o creștere economică a Moldovei în 2027 la nivelul de 3,8%. Aceste date au fost prezentate în raportul Băncii Mondiale „Perspectivele economiei mondiale” (Global Economic Prospects) din ianuarie 2026. PIB-ul Moldovei în 2025, comparativ cu 2024, a crescut în termeni reali cu 2,4%, ajungând la 353 miliarde 520,9 milioane de lei. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării prognozează o creștere a PIB-ului Moldovei de 2,2% în 2026, urmată de o accelerare treptată a acestuia pe termen mediu, până la 4,2% în 2029. FMI a prognozat anterior că, în 2026, creșterea PIB-ului Moldovei va fi de 2,3%, iar în următorii 5 ani va varia între 3,5% și 3,7%. // 09.04.2026 – InfoMarket
