Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Giganţii petrolieri BP şi Chevron au investit într-o tehnologie care ar putea schimba energia regenerabilă

Giganţii petrolieri BP şi Chevron au investit într-o tehnologie care ar putea schimba energia regenerabilă

BP şi Chevron au început să se extindă către sectorul de energie geotermală, pariind pe o nouă tehnologie care ar putea deveni prima energie curată scalabilă, fiind derivată dintr-o sursă constantă: căldura naturală a Pământului.
Giganţii petrolieri au condus o rundă de finanţare de 40 de milioane de dolari într-o firmă canadiană de energie geotermală, Eavor, care a pionierat o tehnologie ce poate fi folosită la nivel global.
Investiţia marchează un moment cheie într-o zonă ignorată de companiile energetice, care s-au orientat în mare parte către proiecte dedicate energiilor solare şi eoliene, distanţându-se astfel de combustibilii fosili.
„Tehnologia Eavor are potenţialul de a oferi energie geotermală şi căldură şi poate oferi un viitor cu un nivel redus de carbon”, spune Felipe Arbelaez, vicepreşedinte al diviziei de zero emisii de carbon din cadrul BP.
Eavor a dezvoltat un nou tip de tehnologie geotermală care, în termeni cât se poate de simpli, creează un „radiator” subteran. O „buclă” Eavor constă într-o reţea de conducte situate la 3 până la 4 kilometri sub pământ. Ţevile sunt instalate printr-o tehnică avansată de forare.
Lichidul din conducte circulă prin mediul subteran cu ajutorul unei instalaţii supraterane, înainte să ajungă în mod natural la vârful buclei. Apoi, lichidul este transformat în electricitate sau transferat către o reţea termică locală.
Energia geotermală a apărut deja de câteva decenii, bucurându-se de o perioadă bună în anii ‘70 şi ’80, înainte să îşi piardă din popularitate în anii ’90.
Un nou raport al think-tank-ului Carbon Tracker arată că ţările petroliere pot pierde 40% din veniturile guvernamentale până în 2040 prin intermediul limitelor impuse asupra gazelor cu efect de seră.

Zf.ro

Noutați dupa tema