Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Arabia Saudită vrea să conducă piaţa mondială a hidrogenului. Ţara investeşte 5 miliarde de dolari într-o fabrică de combustibil verde

Arabia Saudită vrea să conducă piaţa mondială a hidrogenului. Ţara investeşte 5 miliarde de dolari într-o fabrică de combustibil verde

Sarcina de a transforma o bugată de deşert de mărimea Belgiei într-o metropolă alimentată cu energie regenerabilă îi revine lui Peter Terium, fostul director executiv al RWE AG, cea mai mare companie de utilităţi din Germania. Performanţa sa va ajuta să stabilească dacă o ţară dependentă de petrodolari poate trece în postura unui furnizor de combustibili nepoluanţi.
Hidrogenul se transformă dintr-o sursă de energie de nişă într-o mare afacere, doar Uniunea Europeană angajând 500 de miliarde de dolari pentru a-şi extinde infrastructura. Există obstacole uriaşe în calea transformării gazului într-o parte importantă a tranziţiei energetice, iar scepticii invocă experienţa slabă a Arabiei Saudite de până acum.
Dar ţările se îndreaptă spre o viitoare piaţă globală, iar experţii în hidrogen listează regatul drept de urmărit.
Regatul Unit. găzduieşte 10 proiecte de încălzire a clădirilor cu gaz, China foloseşte autobuze şi vehicule comerciale cu pile de combustibil, iar Japonia intenţionează să utilizeze gazul în siderurgie.
Acest lucru ar trebui să însemne o mulţime de clienţi potenţiali pentru uzina numită Helios Green Fuels. Arabia Saudită îşi propune să devină cel mai mare furnizor de hidrogen din lume - o piaţă despre care Bloomberg estimează că ar putea valora până la 700 de miliarde de dolari până în 2050.
Hidrogenul verde este produs mai degrabă folosind energie regenerabilă decât combustibili fosili. Costul actual al producerii unui kilogram este puţin sub 5 dolari, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă.
Arabia Saudită are un avantaj competitiv în lumina soarelui şi vântul permanent, precum şi al suprafeţelor mari de teren neutilizat. Costurile Helios vor fi probabil cele mai scăzute la nivel global şi ar putea ajunge la 1,50 dolari pe kilogram până în 2030, potrivit BNEF, mai ieftin decât hidrogenul fabricat din surse neregenerabile astăzi.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema