Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Ce spune Christine Lagarde despre deblocarea mecanismului de redresare al UE, care cuprinde şi deja-faimosul PNRR: „Sperăm să îl lansăm în a doua parte a anului”

Ce spune Christine Lagarde despre deblocarea mecanismului de redresare al UE, care cuprinde şi deja-faimosul PNRR: „Sperăm să îl lansăm în a doua parte a anului”

Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), speră ca blocajul legal generat în Germania pentru Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă să fie rezolvat cât mai repede, în contextul în care fondul cu o valoarea totală de 750 de miliarde de euro este aşteptat de întregul bloc european, potrivit Bloomberg.
Lagarde vrea ca provocările legale cu care s-a confruntat ratificarea mecanismului în Germania să fie rezolvate rapid.
„Astel încât să avem certitudinea rezultatului final. Nu vreau să mă hazardez, însă sper că vom găsi o cale să livrăm ceea ce am convenit”, a spus ea.
Curtea constituţională a Germaniei a pus în aşteptare autorizarea acordului celei mai puternice economii europene asupra fondului de revenire, întrucât analizează o solicitare care propune blocarea acestui fond în forma sa actuală.
Cererea către curtea constituţională a fost trimisă de grupul politic Buendnis Buergerwille, care susţine că UE nu ar trebui să aibă voie să emită datorie pentru a-şi finanţa programul de revenire.
Actuala amânare le permite judecătorilor să analizeze decizia care trebuie luată, iar publicaţia americană menţionează că astfel de paşi nu sunt ieşiţi din comun, iar o decizie interimară ar putea veni chiar în următoarele zile.
Cu toate acestea, dacă Germania decide să blocheze participarea la acest fond ar putea pune în pericol planul pentru întregul bloc european, întrucât mecanismul este format din granturi şi din împrumuturi la dobânzi avantajoase – iar multe state membre au nevoie disperată de acestea.
În cadrul mecanismului de 750 de miliarde de euro este cuprins şi deja-faimosul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Încă de la finalul anului trecut, companiile şi administraţiile urmăresc atât la nivel local, cât şi la nivel central, acest plan, şi pregătesc mari proiecte pe care încearcă să le finanţeze prin mecanismul de revenire.
PNRR este în stadiul de dezbatere, iar Guvernul se pregăteşte să meargă cu el la Bruxelles pentru a negocia cu Comisia Europeană.

Zf.ro

Noutați dupa tema