În ţări bogate sau sărace deopotrivă preţurile locuinţelor au explodat şi au creat bule imobiliare locale. Însă BCE spune că „tratamentul este mai periculos decât boala“
În Europa de Est şi de Vest, în timpul pandemiei şi al recesiunii istorice preţurile locuinţelor şi cererea au crescut cu viteze nemaivăzute de ani sau chiar decenii. În zona euro, supra¬încălzirea pieţei imobiliare creează temeri că se formează bule speculative periculoase. BCE spune că dacă ar stăvili scumpirile ar pune în pericol revenirea economică.
În Bulgaria, considerată cea mai săracă economie din UE, preţurile de vânzare ale locuinţelor au urcat în ultimul trimestru al anului trecut cu aproape 9% faţă de aceeaşi periodă a anului anterior, potrivit datelor institutului bulgar de statistică. În capitala Sofia creşterea a fost de 11% pentru locuinţele deja construite. Aceasta deşi, spun specialiştii, se observă tendinţa ca oamenii să se mute din oraşele mari în sate sau aşezări mai liniştite.
În Ungaria, premierul Viktor Orban insistă pe stimularea pieţei imobiliare pentru relansarea economiei din recesiunea cauzată de pandemia de COVID-19, însă o creştere ameţitoare a preţurilor îi goneşte pe cei care sunt la prima achiziţie. Oraşele mari maghiare, inclusiv Budapesta, au unele dintre cele mai inaccesibile pieţele ale locuinţelor din Uniune, scrie Reuters.
Guvernul Orban, în condiţiile în care 2022 va fi an electoral, iar firmele se plâng că au primit prea puţin ajutor în timpul crizei, pompează energie în sectorul locuinţelor prin măsuri precum reducerea TVA la 5%, faţă de rata generală de 27%, şi credite nerambursabile echivalente cu 8.000 de euro pentru renovări. Acest lucru poate duce la creşterea şi mai accelerată a preţurilor prin scumpirea materialelor de construcţii şi a forţei de muncă.
Preţurile locuinţelor din Ungaria au înregistrat din 2015 încoace a doua cea mai rapidă creştere din grupul celor 37 de state membre ale OCDE. Scumpiri mai mari are doar Luxemburgul.
Experţii spun că în următoarele luni preţul mediu al unui apartament nou va atinge un nivel dublu faţă de acum cinci ani. În Praga, capitala Cehiei, creşterea preţurile de vânzare pentru apartamente noi a accelerat la 5,5% în primul trimestru, în ritm anualizat, de la 2,2% anul trecut, potrivit praguemorning.cz.
De asemenea, datele de la companiile de construcţii arată că numărul de apartamente vândute a explodat, crescând cu două treimi, până la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani - 2.100. „Situaţia devine critică. Oferta nouă nu are timp să ajungă din urmă cererea în urcare. Din această cauză, preţurile apartamentelor continuă să crească“, spune Dusan Kunovsk, patronul unui constructor de apartamente. Primăria oraşului a pus la punct un plan prin care în Praga vor fi construite 9.000 de apartamente pe an până în 2030.
În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, primul trimestru a adus vânzări record pe piaţa rezidenţială primară. Constructorii de locuinţe din Varşovia, Wroclaw, zona metropolitană Trei-Oraşe, Poznan şi Lodz au vândut în total 19.500 de apartamente în această perioadă, cu 40% mai mult decât în trimestrul anterior şi cu 3% peste recordul stabilit în ultimul trimestru din 2017.
În Suedia, guvernul intenţionează să închidă aeroportul Bromma, de la periferia Stockholmului, şi să construiască acolo 30.000 de locuinţe pentru a mai tăia din energia cu care cresc preţurile pe piaţa imobiliară din zonă.
În multe oraşe mari europene preţurile cresc de decenii, împinse în sus de un mix energizant alcătuit din dobânzi mici, penurie de terenuri şi cerere care depăşeşte oferta, aminteşte Reuters.
Şi primăria Berlinului vrea să construiască peste 5.000 de apartamente pe terenul fostului aeroport Tegel, închis în noiembrie anul trecut. Politicienii locali analizează, de asemenea, posibilitatea construirii de locuinţe sociale pe fostul aeroport Tempelhof din chiar inima oraşului. Dar pentru acest lucru va fi nevoie ca locuitorii oraşului să-şi dea acceptul prin referendum. Situaţia subliniază cât de greu este de găsit spaţiu pentru construit. „Pe termen mediu, avem nevoie de circa 200.000 de apartamente în plus“, spune Sebastian Scheel, ministrul local al locuinţelor.
El apreciază că jumătate din acest necesar ar trebui construit de stat şi cu ajutorul unor subvenţii speciale. Pe piaţa berlineză, preţurile au sărit cu 11% pe parcursul anului trecut. Scumpirea chiriilor este o problemă gravă pentru oraş, unde doar 17,4% din locuitori deţin o casă sau un apartament.
În Germania, jumătate din populaţia locueşte în chirie. Preţurile au crescut cu peste 10% în Stockholm, Luxembourg, Moscova şi Bratislava. Madrid, capitala Spaniei, este una din puţinele excepţii unde s-au înregistrat scăderi. Analiştii băncii elveţiene UBS cred că în Munchen, Frankfurt, Amsterdam, Paris şi Zurich a apărut riscul formării unei bule imobiliare.
Cum multe oraşe sunt restrictive în ceea ce priveşte preţurile, „pe termen scurt singura soluţie este să te împrumuţi mai mult şi mai mult, iar acest lucru este îngrijorător nu doar pentru oameni în sine ci pentru întreaga societate“, spune guvernatorul băncii centrale suedeze Stefan Ingves.
Banca Centrală Europeană este conştientă că au apărut bule locale, dar crede că în sectorul locuinţelor supraevaluările nu sunt sistemice. Oficialii de la BCE spun că un tratament pentru creşterea preţurilor locuinţelor prin ridicarea ratelor de dobândă ar fi mai dezastruos decât boala în sine. Dobânzile mai mari pur şi simplu ar sufoca revenirea economiei.
Zf.ro
