Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

SUA şi Germania au ajuns la un acord cu privire la proiectul gazoductului Nord Stream 2 care va face legătura între nemţi şi ruşi

SUA şi Germania au ajuns la un acord cu privire la proiectul gazoductului Nord Stream 2 care va face legătura între nemţi şi ruşi

Administraţia Joseph Biden şi Guvernul Angela Merkel au ajuns la un acord privind proiectul gazoductului Nord Stream 2, care va face legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică, a anunţat Victoria Nuland, subsecretar de Stat american pentru Afaceri Politice.
Acordul, anunţat la câteva zile după întrevederea pe care cancelarul Angela Merkel a avut-o la Washington cu preşedintele SUA, Joseph Biden, va conţine garanţii privind protejarea Ucrainei.
Germania a asumat angajamente "pentru situaţia în care Rusia ar încerca să utilizeze energia ca armă sau să comită alte acţiuni agresive împotriva Ucrainei", a declarat Victoria Nuland, în cursul audierilor în Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului SUA, conform postului german NTV.
Statele Unite s-au opus gazoductului Nord Stream 2, dar Administraţia Joseph Biden a dispus anularea unor sancţiuni impuse unei companii europene, pentru a evita deteriorarea relaţiilor cu Germania şi cu Uniunea Europeană.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a afirmat joia trecută, după întrevederea cu preşedintele SUA, Joseph Biden, că evaluările privind gazoductul sunt "diferite", subliniind că Ucraina va rămâne o ţară de tranzit a gazului natural. "Am vorbit şi despre Rusia şi Ucraina şi, în acest context, şi despre proiectul Nord Stream 2; avem evaluări diferite despre ce presupune acest proiect, dar vreau să spun foarte clar că ideea noastră este şi rămâne că Ucraina va fi în continuare o ţară de tranzit a gazului natural, că Ucraina, la fel ca orice altă ţară din lume, are dreptul la integritate teritorială, tocmai de aceea suntem implicaţi în procesul de pace de la Minsk; vom rămâne activi pentru a ne asigura că Rusia respectă dreptul Ucrainei de a fi în continuare ţară de tranzit; deci, Nord Stream 2 este un proiect alternativ, nu va înlocui tranzitul de gaze prin Ucraina", a subliniat Angela Merkel.
Lucrările majore la gazoductul Nord Stream 2 au fost întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden. Gazoductul este construit în proporţie de peste 95%. În prezent, Rusia exportă gaze naturale spre Europa Occidentală prin Ucraina, dar gazoductul Nord Stream 2 va face legătura directă cu Germania.
În vara anului 2020, 24 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au transmis o notă de protest Statelor Unite faţă de presiunile exercitate asupra proiectului Nord Stream 2, iar Washingtonul a replicat că nu acceptă dominaţia energetică a Rusiei. Comisia Europeană a explicat că "a fost o acţiune informală la care statele membre s-au putut ralia pe bază de voluntariat". Ameninţările SUA cu sancţiuni "se înscriu într-o tendinţă mai largă, una îngrijorătoare", a explicat atunci un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Germania a respins ameninţările Administraţiei Donald Trump asupra proiectului gazoductului Nord Stream 2, subliniind că vrea intensificarea suveranităţii Uniunii Europene.
Fostul preşedinte american Donald Trump a criticat frecvent proiectul gazoductului Nord Stream 2, care va face legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică. Statele Unite susţin că vor reducerea dependenţei Europei de resursele energetice ruse. Moscova acuză Wahingtonul că vrea să vândă gaze în Europa. Uniunea Europeană a denunţat presiunile SUA.

Zf.ro

Noutați dupa tema