Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Epoca de aur a pompelor de căldură care n-a fost? Vânzările scad puternic când marii producători anunţă construirea de fabrici în Europa de Est

Epoca de aur a pompelor de căldură care n-a fost? Vânzările scad puternic când marii producători anunţă construirea de fabrici în Europa de Est

Energia utilizată pentru încălzi­rea şi răcorirea celor peste 100 mili­oane de clădiri din UE reprezintă aproape 50% din consumul final de energie al blocului. Pompele de căl­dură sunt aşteptate să aibă o contri­buţie majoră la reducerea cererii respective şi emisiilor de gaze cu efect de seră asociate.

Există însă o problemă, scrie Euractiv: vânzările acestei tehnologii magice sunt în scădere faţă de anul trecut. În trimestrul III din 2022, aproximativ 565.000 de pompe de căldură au fost vândute în Europa. În perioada similară din acest an, numă­rul a scăzut la aproximativ 485.000, sau cu 14% la nivelul celor mai mari pieţe din UE.

Cele mai mari scăderi au fost în­registrate în Finlanda şi Dane­marca, pieţe puternice în mod tradiţional.

Vânzările solide din Germania (120.000 de unităţi) şi Olanda (38.000 de unităţi) au susţinut rezultatul tri­mestrial pentru piaţă.

Industria pune declinul vânză­ri­lor pe seama nesiguranţei politice şi ieftinirii gazelor.

Tendinţa este aşteptată să erode­ze capacitatea UE de a-şi atinge ţin­tele de climat pentru 2030 şi pe mai departe.

O ţintă a UE care ar putea fi ame­­ninţată mai mult decât oricare alta: Europa plănuieşte să instaleze 30 mi­li­oane de pompe de căldură până în 2030 ca parte a REPowerEU, EHPA, asociaţia producătorilor de pompe de căldură din Europa, susţi­nând că 60 milioane sunt necesare, pentru a scăpa de dependenţa blo­cului de gazele ruseşti.

Anul trecut, potrivit Euronews, pompele de căldură au ajutat Europa să scape de 8 milioane de tone de emisii CO2, în condiţiile în care 3 mili­oane de unităţi au înlocuit apro­xi­ma­tiv 4 miliarde de metri cubi de gaze.

Ameninţate sunt şi investiţiile de 7 miliarde de euro anunţate de producătorii de pompe de căldură şi componente pentru construirea şi renovarea unităţilor de producţie în perioada 2022-2025, indică EHPA, conform coolingpost.com.

O cursă la nivel mondial s-a pornit pentru producţia milioanelor de pompe de căldură necesare pentru decarbonizarea încălzirii, ţările asiatice şi din estul Europei fiind înaintaşe, graţie forţei de muncă ieftine şi calificate, notează Euractiv.

Deja, observatorii indică formarea unei văi a pompelor de căldură în dezvoltare la intersecţia Poloniei, Cehiei şi Slovaciei. Acolo, producători mari ca Daikin în Brno şi Lodz, Viessmann în Legnica, Bosch în Dobromierz, Panasonic în Pilsen, Vaillant în Senica şi Stiebel în Propad ridică fabrici uriaşe.

Până acum, cel mai mare câştigător a fost Polonia.

Industria europeană a pompelor de căldură a lansat apeluri pentru susţinere guvernamentală mai consistentă în urma cifrelor recente care indică un declin îngrijorător al vânzărilor.

zf.ro

Noutați dupa tema