Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Guvernul italian ameninţă că-şi va naţionaliza cea mai mare oţelărie, în timp ce în Ungaria cel mai mare producător de oţel renaşte în mâini private

Guvernul italian ameninţă că-şi va naţionaliza cea mai mare oţelărie, în timp ce în Ungaria cel mai mare producător de oţel renaşte în mâini private

Guvernul italian s-a angajat să achiziţioneze o participaţie majori­tară în cadrul celui mai mare pro­ducător de oţel al ţării, Acciaierie d’Italia (ADI), una dintre cele mai mari oţelării din Europa cunoscute anterior ca Ilva, în urma unui conflict cu cel mai mare acţionar al acestuia, ArcelorMittal.

ArcelorMittal a respins planul guvernului, iar o sursă familiară cu situaţia a declarat pentru Reuters că plasarea oţelăriei cu probleme sub administrare specială ar putea fi singura opţiune rămasă pentru a o menţine la suprafaţă.

ArcelorMittal, al doilea cel mai ma­re producător de oţel al lumii, de­ţine 62% în cadrul ADI, iar agen­ţia de investiţii de stat Invitalia contro­lează restul de 38% din acţiuni.

Disputa dă naştere unei noi crize pentru fosta Ilva, care, asemeni mul­tor fabrici de oţel din regiune, a fost afectată de costurile ridicate cu ener­gia şi cererea industrială în scădere. Administraţia premierului Giorgia Meloni este îngrijorată cu privire la producţia în scădere a fabricii şi în riscul unor disponibilizări în masă, scrie Bloomberg.

Administraţia a propus majora­rea participaţiei în cadrul fostei Ilva la 66% de la 38% prin injectarea de capital nou de 320 milioane de euro. Decizia a venit în contextul în care ArcelorMittal şi-a exprimat „indis­po­nibilitatea de a-şi asuma angaja­mente financiare şi de investiţii, chiar şi ca acţionar minoritar“.

Pentru a evita o oprire abruptă a operaţiunilor oţelăriei, statul ar pu­tea decide să o plaseze în adminis­trare de stat. Orice intervenţie guver­namentală ar fi îndeaproape monito­rizată de Uniunea Europeană, care a discutat deja amploarea unei astfel de mişcări cu guverne anterioare.

Având în vedere că oţelăria este considerată un activ strategic de inte­res naţional, guvernul are pute­rea de a trece peste opoziţia unui in­ves­titor privat şi a plasa compania în adminis­trare specială, o procedură de ur­genţă care i-ar permite acesteia să-şi continue temporar operaţiune recur­gând la fonduri publice.
Oficialii guvernamentali urmea­ză să se întâlnească joi cu sindicatele, care cer o implicare mai mare a sta­tului pentru a se evita pierderi de locuri de muncă ce ar afecta eco­nomia locală.

În Ungaria, oţelăria Dunaferr, una dintre cele mai mari companii industriale ale ţării, a fost achiziţio­nată în toamna anului trecut de către Liberty Steel, după ce aceasta a fost forţată să-şi închidă producţia în urma dificultăţilor generate de pandemie, războiul din Ucraina şi mai apoi criza energiei.

Acum, renaşterea Dunaferr a început, potrivit Portfolio.

Ca parte a programului de producţie pentru 2024, Liberty Dunaujvaros şi-a repornit laminoarele şi linia de galvanizare care produce table zincate. Înainte de intensificarea producţiei în T2, laminoarele fostei Dunaferr se vor concentra mai întâi pe satisfacerea nevoilor speciale ale clienţilor.

O parte a programului de optimizare prevede reducerea costurilor de exploatare nejustificate. Mixul optim de produse este creat prin ajustarea programelor de producţie la cererea aşteptată de pe piaţă, se arată într-un comunicat al Liberty Steel.

În 2013, guvernul maghiar luase în discuţie o răscumpărare a celui mai mare producător de oţel al ţării pentru a inversa o privatizare „greşită“.

zf.ro

Noutați dupa tema