Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Chinezii, noii cei mai buni prieteni ai sârbilor, îi bat pe europeni la investiţii în Serbia

Chinezii, noii cei mai buni prieteni ai sârbilor, îi bat pe europeni la investiţii în Serbia

Serbia a atras investiţii străine directe nete de 3,25 miliarde de dolari în primele trei trimestre din 2023, relevă datele băncii centrale a ţării, citate de Seenews.

În ianuarie-septembrie, cel mai mare volum al ISD-urilor, de 933 mi­li­oane de euro, a mers către sectorul manufacturier, urmat de sectorul construcţiilor cu 500 milioane de euro, cel minier cu 359 milioane de euro şi cel al serviciilor financiare şi de asigurări cu 301 milioane de euro.

Banca nu a oferit cifre anuale comparative în ultimul său raport, însă potrivit unor date anterioare ISD-urile nete înregistrate de Serbia în perioada ianuarie-septembrie 2022 s-au ridicat la 2,78 miliarde de euro.

În ianuarie-septembrie 2023, ţă­rile UE au generat cea mai mare parte din ISD-urile nete din Serbia, 1,61 miliarde de euro în total. Olanda a fost cel mai mare investitor din rân­dul acestor ţări, cu 631 milioane de euro, urmată de Austria cu 201 mi­lioane de euro, România cu 151 mili­oane de euro şi Germania cu 144 mi­li­oane de euro.

În afara blocului european, China a fost cel mai mare investitor individual cu 817 milioane de euro ISD-uri nete în Serbia pe primele nouă luni ale anului trecut. Serbia a atras investiţii străine directe nete de 4,33 miliarde de euro, în creştere de la 3,66 miliarde de euro în 2011.

Pentru preşedintele sârb Aleksandar Vucic, China este cel mai important şi mai apropiat prieten, iar preşedintele Xi Jinping este „un prieten şi un frate al ţării mele“.

Acesta a promis recent investiţii de miliarde de euro pentru ţara sa până în 2027, la o lună după victoria sa în alegeri, victorie care este contes­tată în continuare de opoziţie la Curtea Constituţională, notează Le Figaro.
„Am lucrat luni de zile pentru a elabora acest plan care arată ce vom face pentru Serbia în decursul urmă­torilor patru ani“, a declarat Vucic.

Pentru a duce la îndeplinire aceste ambiţii, Serbia va avea nevoie să „menţină pacea“ şi să emită un mesaj clar că „rămâne pe calea europeană“, vizând să se alăture la timp UE, a precizat Vucic.

Planul, intitulat „Un salt către viitor 2027“, prevede investiţii în infrastructureă, în construcţia a sute de kilometric de autostrăzi, căi ferate, şcoli, creşe şi spitale, dar şi în mine, unde, a declarat preşedintele sârb“, Serbia a rămas cel mai mult în urmă.

Planul, pentru care Vucic nu a precizat modul de finanţare, reia de asemenea proiecte deja anunţate în trecut, cum ar fi un nou spital pentru copii.

„PIB-ul, dacă vom face ce avem prevăzut, va trece în 2027 de la 33 miliarde de euro în prezent la 92,7 miliarde, iar salariul mediu va creşte de la 836 de euro în prezent la 1.400 de euro“, a declarat Vucic.

zf.ro

Noutați dupa tema