Ce face ca inflaţiile din regiune să scadă de la cote istorice la niveluri apropiate de ţintele băncilor centrale? Este tendinţa sustenabilă?
În Ungaria, rata de creştere a preţurilor de consum a scăzut la un minim pe aproape trei ani de 3,8% în ianuarie, scrie Portfolio. Datele au provocat din nou o surpriză plăcută, întrucât analiştii se aşteptau la o valoare de peste 4%. Este pentru prima dată din februarie 2021 când inflaţia a scăzut în intervalul ţintă al băncii centrale.
Analiştii arată că efectul de bază contribuie întotdeauna la o inflaţie mai scăzută în ianuarie.
În termeni lunari, inflaţia a crescut cu 0,7%.
Preţul băuturilor alcoolice şi tutunului a crescut cu 8,1%, în timp ce preţul articolelor vestimentare a crescut cu 6,2%. În cazul produselor alimentare, ritmul de creştere a preţurilor a scăzut la 3,6% faţă de ianuarie 2023. Lunar, însă, s-a remarcat creşterea cu 1,2% a preţurilor alimentelor. Spre deosebire de perioada trecută, preţul progresiv la gaze a crescut preţul energiei casnice, cu 0,9%. Acestea au fost însă compensate de faptul că articolele vestimentare s-au ieftinit cu peste 2% faţă de luna decembrie.
Examinând o perioadă mai scurtă de formare a preţurilor, imaginea este puţin mai contradictorie. Indicele anualizat trimestrial al inflaţiei de bază a fost de 4,2%, ceea ce înseamnă că evoluţia preţurilor din ultimele trei luni nu înseamnă încă o stabilitate a preţurilor. În plus, indicatorul a crescut uşor în ultimele trei luni.
Gabor Regos, analist la Granit Fund Management, a declarat pentru Hungary Today că inflaţia din ianuarie a fost influenţată probabil de mai mulţi factori. Scumpirea progresivă a carburanţilor nu va fi reflectată în datele pe ianuarie, sau doar în mică măsură. În acelaşi timp, unele servicii s-au scumpit deja în ianuarie, în timp ce sectorul telecom va înregistra o întârziere.
Analiştii se aşteaptă la o scădere a inflaţiei pentru încă câteva luni, însă efectele de bază iau o direcţie nefavorabilă în a doua jumătate a anului şi începe reflaţia.
Cu efectele de bază favorabile estompându-se, majorări solide de salarii ar putea între timp realimenta presiunile inflaţioniste, potrivit Reuters.
Posibile reduceri ale subvenţiilor pentru energie în al doilea semestru, după alegerile din Parlamentul European, reprezintă riscuri suplimentare în ceea ce privepte reaprinderea inflaţiei.
În Cehia, după ce inflaţia şi-a atins vârful la peste 18% în 2022, banca centrală a ţării se aşteaptă ca rata anuală să scadă la 3% în ianuarie de la 6,9% în decembrie, odată cu estomparea efectelor de bază ale creşterii preţurilor energiei şi altor preţuri.
Noile estimări ale băncii văd inflaţia la 2,6% în acest an şi sub ţintă în 2025. Tomas Holub, membru al boardului băncii, a declarat recent că focusul se va muta în scurt timp pe anul 2025, când, estimează acesta, inflaţia de bază va fi „pe deplin îmblânzită“.
Un oficial FMI a avertizat totuşi că banca centrală cehă ar trebui să fie atentă la riscurile legate de aşteptările privind inflaţia, care se menţin peste ţinta sa de politică, cât şi la posibilele presiuni legate de creşterea solidă a salariilor.
zf.ro
