Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Orez şi fasole în loc de carne, legume crescute în grădină, fast food în loc de mese la restaurant, mai puţină carne roşie, mai puţin alcool: cum a schimbat inflaţia obiceiurile de consum ale americanilor şi europenilor

Orez şi fasole în loc de carne, legume crescute în grădină, fast food în loc de mese la restaurant, mai puţină carne roşie, mai puţin alcool: cum a schimbat inflaţia obiceiurile de consum ale americanilor şi europenilor

Orez şi fasole în loc de carne, plă­nuirea meselor cu o lună înainte, mai multă hrană crescută în grădini: americanii îşi schimbă modul în care mănâncă, fac cumpărături şi trăiesc pentru a face faţă perioadei de inflaţie record, scrie The Wall Street Journal.

Unii îşi impun noi limite asupra meselor în oraş, foarte mulţi cumpă­ră mai puţină mâncare ambalată, mai puţină carne şi mai puţine legume organice. Alţii cumpără alimente care urmează să expire în curând, la preţ redus. Bernard Brothman, fost executiv în HR, cultivă mai multe soiuri de legume din primăvară până în vară într-o grădină comunitară.

Familia lui Nancy Randall din Houston vânează aproximativ opt căprioare pe an şi procesează carnea. De asemenea, consumă peştele pe care-l pescuiesc singuri.

Scumpirea dramatică a alimente­lor a provocat schimbări profunde şi în obiceiurile de consum ale belgi­enilor, potrivit brusselstimes.com. Aceştia aleg din ce în ce mai des să ia masa la restaurante mai ieftine fast food mai degrabă decât la restau­rante tradiţionale.

Din cauza scumpirilor, mulţi bel­gieni cumpără de asemenea produse mai puţin sănătoase. Un studiu re­cent arată că un sfert dintre belgieni cumpără mai puţine fructe şi legume faţă de anul trecut.

Şi obiceiurile de consum ale fran­cezilor sunt modificate de inflaţie, notează Le Monde.

În faţa scumpirii alimentelor, fran­cezii nu au de ales decât să-şi în­carce mai puţin cărucioarele de cum­pă­rături, să cumpere produse mai ieftine şi să-şi reducă alte cheltuieli.
„Pe banda de cumpărături, văd mai puţină carne roşie şi mai multă carne de pui, dar şi mai multe pro­duse la preţ redus“, explică Carine, casieră la un supermarket din vestul Franţei.

De asemenea, francezii acordă mai multă atenţie şi prioritizează alimentele în detrimentul altor produse. Se vând mai bine produsele marcă proprie şi cele cu preţ redus, scad vânzările de produse de igienă şi îngrijire a locuinţei.

În faţa creşterii puternice a preţurilor, francezii îşi limitează achiziţiile, ies mai puţin în oraş, cheltuie mai puţin pe activităţi de divertisment şi recurg la economii pentru a-şi plăti facturile.

În Europa centrală, consumatorii sunt încă speriaţi de scumpiri deşi inflaţia a început să cedeze, relatează Reuters.

Aceştia optează pentru preţuri mai mici şi-şi amână cheltuielile neesenţiale sau ocazionale. La începutul perioadei de inflaţie puternică, polonezii au început să-şi schimbe obiceiurile şi să cumpere mai puţine băuturi alcoolice. Mulţi nu au mai cumpărat electronice.

Conform infor.pl, polonezii iau decizii de consum mai conştiente, iau în considerare mai multe alternative, compară ofertele din diferite magazine, citesc etichete, ceea ce făceau rar înainte.

Polonezii tind de asemenea să returneze produsele care li se par mai puţin utile decât credeau la început.

De asemenea, aceştia cumpără mai puţine articole de lux şi mai multe produse second hand.

zf.ro

Noutați dupa tema