Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Visul Ungariei de a avea o ieşire la mare pentru a susţine şi creşte afacerile companiilor locale, mai aproape de realitate

Visul Ungariei de a avea o ieşire la mare pentru a susţine şi creşte afacerile companiilor locale, mai aproape de realitate

După o lungă tăcere, apar din nou veşti încurajatoare privind planurile Ungariei legate de portul din Trieste. Lucrările de construcţii ar putea începe înaintea finalului acestui an, relatează Hungary Today.

În vara anului 2019, Ungaria a anunţat că-şi va construi un port în Trieste, Italia. Italia şi Ungaria au fi­nalizat oficial acordul prin care Un­garia a primit drepturi de concesiune asupra unei zone de 300 de metri din Trieste în anul respectiv. În total, sta­tul ungar a plătit Italiei 31 de mili­oane de euro pentru concesionarea zonei pentru o perioadă de 60 de ani.

Ungaria îşi dorea de multă vre­me o ieşire la mare cu scopul de a sus­ţine şi creşte activităţile comer­ciale ale companiilor maghiare. Ţara a vizat anterior portul sloven Koper, însă proiectul a eşuat în mare parte pentru că aliatul premierului ungar Viktor Orban, Janez Jansa, nu a mai fost reales la conducerea Sloveniei.

Anunţul din 2019 a fost unul isto­ric, însemnând de asemenea că Ungaria va avea propria linie de coastă. Procesul de achiziţie a durat însă un an şi jumătate, documentele fiind finalizate de-abia la sfârşitul anului 2020.

În 2022, ministrul ungar al aface­rilor externe şi comerţului Peter Szijjarto anunţa că un acord încheiat recent va permite în curând lansarea de investiţii preparatorii pentru ca firmele maghiare să poată folosi partea deţinută de Ungaria din portul Trieste pentru activităţile lor de export din 2026.

Potrivit lui Szijjarto, conceptul de dezvoltare va duce la crearea unui port capabil să gestioneze 2,5 mili­oa­ne de bunuri pe an, atât pe cale ruti­eră, cât şi ferată. Prin programul co­mun de dezvoltare, Ungaria şi Italia intenţionează să facă din Trieste unul dintre cele mai importante porturi din Europa Centrală.
Potrivit Hungary Today, Unga­ria va dispune de o linie de coastă de 300 de metri, de 32 de hectare de teren în portul Trieste şi de un contract de concesiune pe 60 de ani.

La vremea încheierii acordurilor, s-a anunţat că se au în vedere investiţii în infrastructură de aproape 100 de milioane de euro.

De dezvoltarea portului se va ocupa Adria Port, o companie maghiară de stat. Peter Tibor Garai, CEO al Adria Port, a subliniat că portul ar putea fi deschis pentru business în 2026. Dacă acest lucru va fi posibil rămâne de văzut.

Totuşi, veştile sunt încurajatoare. Levente Magyar, ministru adjunct al afacerilor externe şi comerţului, a dezvăluit recent că discuţiile cu partea italiană privitoare la pregătirea proiectului sunt în curs, iar lucrările de îndiguire şi dragaj ar putea începe în acest an.

zf.ro

Noutați dupa tema