Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Prima victorie a velorevoluţiei franceze: în centrul Parisului, bicicletele devansează maşinile ca mijloc de transport. Guvernul pune la bătaie 55 milioane euro pentru creşterea producţiei locale de biciclete

Prima victorie a velorevoluţiei franceze: în centrul Parisului, bicicletele devansează maşinile ca mijloc de transport. Guvernul pune la bătaie 55 milioane euro pentru creşterea producţiei locale de biciclete

Cu cinci ani în urmă, maşinile erau cele care monopolizau Rue de Rivoli, o arteră principală a Parisului. Acum, bicicletele sunt cele care do­mină, transportul pe două roţi câşti­gând teren, favorizat de o schimbare de paradigmă în mobilitatea urbană, scrie El Pais.

Iar velorevoluţia, promovată de autorităţile locale, începe să dea fruc­te. Un studiu recent realizat de Paris Region Institute relevă că bicicletele devansează deja maşinile ca mijloc de transport în centrul Parisului, re­prezentând 11,2% din deplasări com­parativ cu 4,3%. Un trend similar se observă în deplasările între suburbii şi centrul oraşului: 14% sunt cu bicicleta şi 11,8% cu maşina.

Din nord până în sud şi din est până în vest, harta capitalei abundă în infrastructură care conferă bicicle­tei un loc privilegiat. Parisul are peste 1.000 de km de facilităţi adaptate pentru biciclişti.

Până în 2026, oficialii locali vor ca întregul oraş să fie potrivit pentru transportul pe două roţi. În acest sens, aceştia au alocat 250 milioane de dolari, cu 100 de milioane de do­lari mai mult decât în primul mandat al primarului Anne Hidalgo. Jocurile Olimpice din vară vor servi drept ca­talizator al acestui nou „plan pentru biciclete“.

Viceprimarul pentru transport al Parisului, David Belliard, admite că sunt unele întârzieri, dar rămâne încrezător. Progresele sunt vizibile. Între 2022 şi 2023, utilizarea pistelor pentru bicicletă s-a dublat în orele de vârf, de exemplu. Obiectivul este de a se crea o reţea de piste care merg de-a lungul celor mai aglomerate linii de metrou pentru a debloca tranzitul public şi a oferi o alternativă la fel de rapidă şi sigură pentru navetişti.
Planul Parisului include şi creşterea numărului de locuri de parcare pentru biciclete. Ţinta priveşte construirea a încă 130.000 de noi locuri. Ideea este ca oamenii care trăiesc în suburbia şi iau trenul zilnic către muncă să foloească bicicleta odată ce ajung în Paris. Aceasta este una din principalele provocări din anii următori, împreună cu facilitatea unor deplasări continue între capitală şi suburbiile acesteia.

Procesul este unul de durată şi se loveşte de o oarecare opoziţie, însă morfologia oraşului se schimbă, adaptându-se la bicicletă.

Cândva o mare producătoare de biciclete, Franţa a început să le importe masiv odată cu procesul de dezindustrializare. Acum, însă, ţara vrea să-şi încurajeze producţia locală.

Guvernul francez a lansat recent un apel de proiecte de 55 milioane de euro pentru a stimula industria franceză a bicicletelor, notează Le Figaro.

Pentru relansarea producţiei, apelul lansat în cadrul planului „Franţa 2030“ îi va ajuta pe producători să finalizeze investiţii în modernizarea sau extinderea fabricilor.

Guvernul şi-a stabilit un obiectiv foarte ambiţios: 1,4 milioane de biciclete asamblate pe an până în 2027 şi cel puţin 2 milioane de biciclete pe an până în 2030.

zf.ro

Noutați dupa tema