Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Războiul global al cipurilor ia amploare. Guvernele lumii pun pe masă finanţare nouă masivă pentru a-şi asigura supremaţia în sectorul vital pentru securitatea economică

Războiul global al cipurilor ia amploare. Guvernele lumii pun pe masă finanţare nouă masivă pentru a-şi asigura supremaţia în sectorul vital pentru securitatea economică

Superputerile lumii în frunte cu SUA şi UE au direcţionat aproa­pe 81 miliarde dolari către producţia următoarei generaţii de semicon­ductori, intensificând o cursă globală cu China pentru supremaţie în sector, scrie Bloomberg.

Este primul val din aproape 380 miliarde de dolari alocate de guverne din întreaga lume pentru companii ca Intel şi TSMC pentru creşterea producţiei de microproce­soare mai puternice.

Planurile de investiţii au ajuns la un punct critic în SUA, unde oficialii au anunţat luna trecută granturi de 6,1 mld. dolari pentru Micron. Acesta a fost ultimul grant de ordinul mili­ardelor de dolari acordat unei uni­tăţi producătoare de cipuri avansate din SUA, după o serie întreagă de anga­jamente apropiindu-se de 33 mld. dolari pentru companii ca Intel, TSMC şi Samsung.

Preşedintele Joe Biden a promis granturi totale de 39 miliarde de do­lari pentru producători de semicon­duc­tori. Aceste investiţii ale SUA au drept obiectiv mai mult decât contra­cararea Chinei, vizând de asemenea să ajungă din urmă Taiwanul şi Coreea de Sud, care de decenii oferă stimulente de stat în sector.

Coreea de Sud a anunţat în weeken­dul trecut că pregăteşte pla­nuri pentru un pachet de susţinere pentru investiţii în semiconductori şi cercetare în valoare de peste 10.000 mi­liarde de woni (7,30 miliarde dolari), vizând să câştige „războiul“ din industria semi­con­ductorilor, potrivit CNBC.

Investiţiile americanilor alimen­tea­ză de asemenea rivalităţi între SUA şi aliaţii săi din Europa şi Asia, toţi vânând o părticică din cererea în creştere de semiconductori.

Peste Atlantic, scrie Bloomberg, UE şi-a făurit propriul plan de 46,3 mi­liarde de dolari pentru creşterea de producţie locală. Comisia Europeană estimează că investiţiile publice şi private în sector vor totaliza peste 108 miliarde de dolari.
Cele mai mari două proiecte ale Europei sunt în Germania: o fabrică Intel plănuită în Magdeburg de apro­xi­mativ 36 miliarde dolari, cu subvenţii de aproape 11 miliarde, şi un joint ven­ture TSMC de aproximativ 11 miliar­de de dolari, jumătate din care va fi acoperit de fonduri guvernamentale.

Totuşi, Comisia Europeană nu a dat undă verde completă pentru ajutoare de stat pentru niciunul din proiecte, iar experţii avertizează că investiţiile blocului nu vor fi suficiente pentru atingerea ţintei de a produce 20% din semiconductorii lumii până în 2030.

Alte ţări europene au întâmpinat probleme în finanţarea de proiecte majore sau de atragere de companii.

Economiile emergente încearcă la rândul lor să intre în joc. India a aprobat în februarie investiţii susţinute de un fond guvernamental de 10 miliarde de dolari. În Arabia Saudită, PIF are în plan o „investiţie considerabilă“ în sector. În Japonia, ministerul comerţului a obţinut 25,3 miliarde de dolari pentru campania sa din sector de la începutul acesteia în iunie 2021. Recent, ţara a aprobat subvenţii suplimentare de 3,9 mld dolari pentru firma Rapidus pentru atingerea ţintelor legate de semiconductori, notează CNBC.

Deocamdată, companii ca Nvidia, Qualcomm şi Broadcom conduc la nivel mondial în designul cipurilor vitale pentru sectoare cheie, însă nu se ştie cât de mare este avansul acestora. Unii experţi, scrie Bloomberg, argumentează că China este în urmă cu ani întregi, în timp ce alţii insistă că a doua mare economie a lumii vine puternic din urmă.

zf.ro

Noutați dupa tema