Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România nu este de acord cu hidrocentrala Porțile de Fier 3 / „Nu vom face niciun compromis”

România nu este de acord cu hidrocentrala Porțile de Fier 3 / „Nu vom face niciun compromis”

România nu va face niciun compromis în ceea ce privește producția de energie electrică la hidrocentralele Porțile de Fier 1 și 2, a afirmat ministrul de resort, Sebastian Burduja.
Afirmația vine în contextul în care Serbia dorește realizarea unei noi hidrocentrale pe Dunăre, Porțile de Fier 3, în aval de cele două existente, ceea ce ar duce la scăderea producției de energie la Porțile de Fier 1 și 2.
O hidrocentrală cu acumulare prin pompaj presupune realizarea a două acumulări de apă, la cote diferite. Când există un exces de electricitate în sistem, energia este folosită pentru a urca apa în lacul superior. În schimb, când cererea de energie este mare, apa este eliberată, pentru a crește producția de electricitate.
Ideea unor noi hidrocentrale pe Dunăre, atât în parteneriat cu Serbia, cât și cu Bulgaria, este reluată periodic în spațiul public.
Din punctul de vedere al specialiștilor consultați de-a lungul timpului de HotNews.ro, o nouă hidrocentrală pe Dunăre, pe lângă faptul că ar avea costuri uriașe și un impact negativ asupra mediului și al navigabilității, va duce și la reducerea producției de energie la celelalte două hidrocentrale existente, Porțile de Fier 1 și 2.
Aceasta deoarece noi baraje pe Dunăre ar ridica nivelul apei la centralele din amonte, iar o cădere mai mică a apei înseamnă o producție mai mică de energie.
„Sub nicio formă nu dorim să aibă de suferit producţia de energie electrică de la Porţile de Fier 1 şi Porţile de Fier 2”
Burduja a fost prezent luni la Porțile de Fier I, unde a semnat, împreună cu ministrul Energiei din Serbia, un memorandum privind realizarea unei conducte de gaze între cele două țări.
„Nu în ultimul rând a fost abordat subiectul Djerdap III (n.red.: centrală hidroelectrică aflată în pre-construcţie la graniţa dintre Serbia şi România), o centrală cu acumulare prin pompaj pe teritoriul Serbiei, fiind la un nivel preliminar de studiu de prefezabilitate. Partea sârbă a lucrat cu compania americană Bechtel care a făcut acest studiu de prefezabilitate şi acum o săptămână au prezentat date preliminare referitorare la această investiţie şi un posibil impact asupra infrastructurii de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a spus ministrul Burduja, citat de Agerpres.
Acesta a mai afirmat că atât conducerea Hidroelectrica, cât şi ministerul acordă atenţie maximă acestor planuri investiţionale.
„Sub nicio formă nu dorim să aibă de suferit producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II. Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înţelegem importanţa ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem de echilibrare, dar nu vom face niciun compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a mai spus ministrul Energiei.
În luna mai, un comunicat de presă al Ministerului Minelor și Energiei de la Belgrad preciza că a fost format un grup de lucru comun pentru realizarea hidrocentralei Porțile de Fier 3.
Ministerul de resort de la București a reacționat, precizând că nu există niciun grup de lucru comun în acest sens, iar un astfel de proiect trebuie dezbătut pe larg, întrucât ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului și navigabilității.
Sârbii deja au făcut studiul de prefezabilitate și au declarat proiectul de importanță deosebită.
• „Partea sârbă a adus la cunoștință părți române și intenția construcției unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj la Porțile de Fier III. Partea română a răspuns că este esențial ca Serbia să comunice proactiv cu partea română despre acest proiect. Proiectul poate fi pozitiv, iar România ar putea avea disponibilitatea de a se alătura cu o participație egală.
• Pe de altă parte însă, consecințele asupra mediului și navigabilității trebuie atent luate în considerare, iar partea sârbă nu poate realiza acest proiect altfel decât în strânsă cooperare cu România.
• Menționăm că în prezent nu există un grup de lucru comun româno-sârb referitor la proiectul Porțile de Fier III”, se arată într-un comunicat al ministerului de la București, emis în luna mai.
Hidrocentrala Porțile de Fier 1 este cea mai mare hidrocentrală din România și de pe Dunăre, având o putere instalată de 2.160 MW (1.166 MW pe partea română). În aval există și hidrocentrala Porțile de Fier 2, cu puterea instalată de 500 MW (251 MW pe partea română).
Ambele centrale sunt exploatate în comun cu Serbia.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema