Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Japonia vrea să încerce săptămâna de lucru de 4 zile. Doar că japonezii au înrădăcinat adânc cultul muncii și refuză

Japonia vrea să încerce săptămâna de lucru de 4 zile. Doar că japonezii au înrădăcinat adânc cultul muncii și refuză

Japonia încearcă să regleze penuria îngrijorătoare de forței de muncă, convingând mai mulți oameni și companii să adopte săptămâna de lucru de patru zile.
Guvernul japonez și-a exprimat pentru prima dată sprijinul pentru o săptămână de lucru mai scurtă în 2021, după ce parlamentarii au susținut ideea. Totuși, conceptul nu a prins; aproximativ 8% dintre companiile din Japonia le permit angajaților să își ia trei sau mai multe zile libere pe săptămână, potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării, potrivit Associated Press
Guvernul a lansat o campanie de „reformare a stilului de lucru” care promovează orele mai scurte și alte aranjamente flexibile, împreună cu limitarea orelor suplimentare. Ministerul Muncii a început să ofere consultanță gratuită, granturi și povești de succes ca motivație suplimentară.
Departamentul care supraveghează noile servicii de asistență pentru afaceri spune că doar trei companii s-au prezentat până acum, ilustrând provocările cu care se confruntă inițiativa.
Mai exact, dintre cei 63.000 de angajați Panasonic Holdings Corp. care sunt eligibili pentru programe de patru zile la producătorul de electronice și la companiile din grupul său din Japonia, doar 150 de angajați au optat pentru program redus.
Susținerea oficială a guvernului a unui echilibru mai bun dintre viața profesională și cea privată reprezintă o schimbare marcantă în Japonia, o țară a cărei reputată cultură a muncii a explicat redresarea națională și creșterea economică de după al Doilea Război Mondial.
Munca intensă e norma. Deși 85% dintre angajatori spun că le acordă lucrătorilor două zile libere pe săptămână și există restricții legale privind orele suplimentare, care sunt negociate cu sindicatele și detaliate în contracte.
Dar unii japonezi fac orele suplimentare pe care nu le declară și nici nu așteaptă compensație.
O carte guvernamentală recentă despre karoshi, termenul japonez care înseamnă „moarte prin surmenaj” arată că Japonia are cel puțin 54 de astfel de decese pe an.
Oamenii „serioși, conștiincioși și muncitori” din Japonia tind să formeze o legătură cu companiile la care lucrează, iar emisiunile de televiziune japoneze și benzile desenate manga se concentrează adesea pe locul de muncă, scrie Tim Craig, autorul cărții intitulate „Cool Japan: studii de caz din industriile culturale și creative din Japonia” .
„Munca este o mare problemă aici. Nu este doar o modalitate de a face bani, deși este și asta”, a spus Craig, care a predat anterior la Doshisha Business School și a fondat firma de editare și traducere BlueSky Academic Services.
Unii oficiali consideră schimbarea acestei mentalități ca fiind esențială pentru menținerea unei forțe de muncă viabile, pentru că se estimează că populația în vârstă de muncă va scădea cu 40%, până în 2065, adică la 40 de milioane de la 74 de milioane cât sunt în prezent, potrivit datelor guvernamentale.
Akiko Yokohama, care lucrează la Spelldata, o mică companie de tehnologie cu sediul în Tokyo, care permite angajaților să lucreze cu un program de patru zile, își ia liber miercurea, împreună cu sâmbăta și duminica. Ziua suplimentară liberă îi permite să-și facă coafura, să participe la alte întâlniri sau să meargă la cumpărături.
„Este greu când nu muncești cinci zile la rând”, a spus Yokohama.
Soțul ei, un broker imobiliar, are și miercurea liberă, dar lucrează în weekend, ceea ce este obișnuit în industria lui. Yokohama a spus că asta îi permite cuplului să meargă la excursii în familie la mijlocul săptămânii cu copilul lor de vârstă de școală elementară.
Fast Retailing Co, compania japoneză care deține Uniqlo, Theory, J Brand și alte mărci de îmbrăcăminte, compania farmaceutică Shionogi & Co și companiile de electronice Ricoh Co. și Hitachi au început, de asemenea, să ofere o săptămână de lucru de patru zile în ultimii ani.
Criticii ideii guvernului spun că, în practică, oamenii cu un program de patru zile ajung adesea să muncească la fel de mult pentru un salariu mai mic. Dar sunt și semne de schimbare.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema