Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Prima țară care voia să renunțe la cash s-a răzgândit: Banca centrală a Suediei vrea să protejeze accesul la numerar. Explicația lui Mugur Isărescu

Prima țară care voia să renunțe la cash s-a răzgândit: Banca centrală a Suediei vrea să protejeze accesul la numerar. Explicația lui Mugur Isărescu

Băncile din Suedia – țară renumită ca fiind prima societate aproape fără numerar din lume – au încetat în bună măsură să ofere servicii de numerar companiilor. Banca Națională suedeză– Riksbank – amenință băncile cu un proiect de reglementare pentru a asigura accesul firmelor la numerar.
Răspunzând unei anchete a Ministerului de Finanțe al Suediei privind preferința pentru numerar, Banca centrală a Suediei afirmă: „Este necesară o reglementare pentru a se asigura că operatorii, care sunt obligați din punct de vedere legal să accepte numerar, au acces la servicii funcționale pentru încasările zilnice”. În prezent, aceste servicii sunt oferite aproape exclusiv de compania Loomis AB în întregime pe baza unor contracte comerciale.
În opinia Riksbank, băncile trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru a asigura accesul pe termen lung la servicii și să ofere sprijin în cazul unei defecțiuni a sistemelor de plăți digitale. Există deja o cerință legală pentru unele bănci de a se asigura că companiile și autoritățile publice pot depune încasări în numerar „zilnic și într-o măsură adecvată”. Potrivit Riksbank, cerința trebuie înăsprită și clarificată, deoarece serviciile oferite de bănci sunt „inadecvate”.
Riksbank ar dori să vadă măsuri urgente luate de bănci pentru a asigura accesul la numerar, spunând că acest serviciu „s-a deteriorat semnificativ” pe măsură ce tot mai multe bănci și-au închis serviciile cu numerar.
„Măsurile pe care le propunem în comunicarea noastră scrisă sunt necesare pentru a permite persoanelor care au nevoie să utilizeze numerar să facă acest lucru”, spune Christina Wejshammar, șefa departamentului de plăți la Riksbank. „Multe afaceri continuă să accepte numerar, dar fără aceste servicii nu ar putea face acest lucru în practică. În plus, dacă există noi obligații de acceptare a numerarului pentru operatorii care vând bunuri esențiale, serviciile de încasări zilnice și de numerar vor trebui menținute în toată țara. În acest fel, băncile contribuie la un circuit al numerarului care să funcționeze în condiții normale chiar și în situații de criză.
Isărescu: Ajung în Suedia și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e! Au lăsat-o mai moale. Au milioane de pensionari care vor să plătească cu numerar»
Guvernatorul BNR explica acum câțiva ani că în cultura în care am fost formați, ne place să simțim fizic banii în buzunar, funcția de tezaurizare fiind la mare cinste printre noi. Mai recent, Isărescu a vorbit de exemplul Suediei, promotoare a societății fără numerar.
„Am auzit că dispar banii fizici. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar”, a declarat Mugur Isărescu. „Astea sunt bau-bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote, a mai spus guvernatorul BNR.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema