Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România cere Comisiei Europene prelungirea cu 3 ani a termenelor de închidere a centralelor pe cărbune, pentru că nu are cu ce să le înlocuiască

România cere Comisiei Europene prelungirea cu 3 ani a termenelor de închidere a centralelor pe cărbune, pentru că nu are cu ce să le înlocuiască

România va solicita Comisiei Europene prelungirea cu 3 ani a termenelor de exploatare a centralelor pe cărbune, pentru că nu are cu ce să le înlocuiască, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Țara noastră își asumase inițial că din 2026 vor fi scoase din funcțiune centralele pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia, care ar fi urmat să fie înlocuite cu alte grupuri pe gaze.

„Nu avem cu ce să înlocuim grupurile pe cărbune în acest moment. Grupurile pe gaz din planul de restructurare de la Complexul Energetic Oltenia au întârzieri, trebuie să o spunem deschis.
Au fost licitații, cum este cea de la Ișalnița, unde nu a fost niciun ofertant. La fel s-a întâmplat, din păcate, la Craiova, cu banii din PNRR, dar acesta este alt subiect și acum urmează să vedem dacă facem studii noi de piață. Cu siguranță va fi nevoie de noi licitații”, a arătat ministrul, într-o conferință de presă.

Burduja a precizat că România va negocia cu Comisia Europeană o ajustare a PNRR, în condițiile în care jalonul acesta a fost considerat închis.
Burduja a indicat că există state europene care vor folosi cărbune până în 2049
Ministrul a adăugat că Regulamentul european permite discuții pe acest subiect.
„În orice caz, având în vedere termenele actuale, nu putem să ne permitem, din punctul meu de vedere, ca din 2026 să nu mai putem conta pe Complexul Energetic Oltenia. Pur și simplu nu avem cu ce să înlocuim aceste grupuri pe cărbune.

Nu cred că este prea mult ceea ce cerem. Sunt alte state europene care au centrale pe cărbune până în 2049, dacă nu mă înșel. E adevărat, au dependență ceva mai mare de cărbune’, a menționat Sebastian Burduja.

Burduja se așteaptă la flexibilitate din partea Comisiei Europene în privința prelungirii termenelor de închidere a centralelor pe cărbune
Ministrul Energiei a subliniat că se așteaptă la o flexibilitate „pe măsură” din partea Comisiei Europene în privința prelungirii acestor termene, având în vedere toate progresele făcute de România.
„Având în vedere toate progresele pe care România le-a făcut, având în vedere că piața românească e foarte bine interconectată, având în vedere că suntem un bun cetățean european, mă aștept să existe o flexibilitate pe măsură și din partea Comisiei Europene și, de fapt, un tratament obiectiv al situației României, care nu-și permite să devină dependentă de alte state, de resursele altor state. Din contră, trebuie să fie un pilon de stabilitate.
Și cred că ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, cu sprijinul pentru Republica Moldova, cu evoluția din proiectul Neptun Deep, demonstrează că România poate să joace acest rol”, a punctat Sebastian Burduja.

hotnews.ro

Noutați dupa tema