Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Decalajul Europei față de SUA e din cauză că europenii nu duc lucrurile la capăt și au o aversiune față de riscuri, spune șefa Băncii Centrale Europene

Decalajul Europei față de SUA e din cauză că europenii nu duc lucrurile la capăt și au o aversiune față de riscuri, spune șefa Băncii Centrale Europene

Faptul că europenii nu duc lucrurile până la capăt și sunt mai reticenți față de riscuri comparativ cu americanii sunt explicații pentru declinul economic al UE și pentru faptul că statele UE rămân în urma SUA în domenii cheie, susține Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, citată de Euractiv.

„Avem multe active, dar ne împușcăm singuri în picior de multe ori fiindcă nu ducem la bun sfârșit munca pe care am început-o”, a declarat Lagarde în comentarii făcute la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Ea i-a îndemnat pe liderii UE să întărească piața unică prin înlăturarea barierelor față de comerț și investiții, afirmând că „apelul la trezire” vine din Statele Unite. Șefa BCE și-a exprimat speranța că învestirea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA va zdruncina indolența europeană și inversa „extinderea birocrației”.

Speranțe asemănătoare au fost exprimate și de un alt participant la discuție, ministrul german al economiei Robert Habeck, care a spus că întoarcerea lui Donald Trump „trebuie să ducă la o schimbare”.

„Dacă noi spunem: ‘O, asta va trece și apoi ne putem întoarce la lenea noastră… greșim cu totul’”, a punctat oficialul german.
Ideea reducerii reglementărilor prinde tot mai multă viteză în UE
Necesitatea ca UE să adopte reforme e o idee care atrage tot mai mult sprijin în rândul liderilor săi, fiind vizate în special eliminări sau relaxări ale reglementărilor din diferite domenii. Dar inclusiv cei care militează în favoarea acestei idei nu se pot pune de acord cum trebuie ea implementată în practică.

„Aș spune că dereglementarea și grăbirea lucrurilor și eliminarea birocrației sunt corecte”, a declarat Habeck în cadrul discuției de la Davos. El a dat chiar exemplul țării sale, afirmând că în sectorul energetic german există „numeroase exemple” de reguli care pot fi eliminate.

Lagarde, în schimb, a spus că un termen mai corect ar fi nu „dereglementare”, ci „simplificare”. Termenul „dereglementare” e unul delicat în sectorul bancar din care provine Lagarde, unii analiști considerând că eliminarea treptată a reglementărilor de pe Wall Street a dus în cele din urmă la prăbușirile bancare spectaculoase din 2008, care au declanșat marea criză financiară internațională.
„Cred că cuvintele contează. Nu ne îndreptăm spre o lume a dereglementărilor generale, dar ne uităm cu siguranță la o simplificare semnificativă”, a spus șefa BCE.

Șefa BCE consideră că europenii sunt mult mai precauți decât americanii
Lagarde a spus de asemenea că cetățenii europeni trebuie încurajați să își îndrepte economiile spre investiții productive, având în vedere că ei au o aversiune inerentă față de asumarea de riscuri.

„Nu este în ADN-ul [europenilor] să accepte eșecuri, cum e în SUA. Dar cred că aceste lucruri se schimbă, și noi trebuie să accelerăm această schimbare”, a subliniat ea.

Comentariile sale vin după ce șefi ai unora dintre cele mai cunoscute companii europene au lansat un apel similar la Davos, afirmând că Europa rămâne în urmă în special în domeniul unor tehnologii cheie precum A.I.
De exemplu, directorul general al ING, Steven van Rijswijk, a declarat că Europa are nevoie de reglementări mai simple și armonizate la nivelul blocului comunitar pentru a stimula competitivitatea și productivitatea muncii, o problemă tot mai apăsătoare pentru continent.

El a subliniat, de asemenea, că este nevoie de mai multe investiții.

Europa riscă să devină „un muzeu”
„Există multe investiții care trebuie realizate în infrastructură, multe investiții necesare pentru autonomia strategică a Europei în ceea ce privește infrastructura tehnologică, acestea sunt lucrurile care trebuie stimulate”, a declarat el la Davos.
Vorbind în cadrul unei discuții despre viitorul creșterii economice, președinta executivă a Banco Santander, Ana Botin, a spus că guvernele europene trebuie să dezvolte cadre pentru a stimula creșterea „în mod corect, cu redistribuire [și] gândindu-se la ce înseamnă A.I. (n.r. inteligența artificială)”.

„Nu suntem un muzeu,” a spus ea despre Europa. „Riscăm să devenim un muzeu. Dar cine dezvoltă cele mai noi vaccinuri? O mare parte din inovație are loc, de fapt, în Europa. Avem un număr mare de startup-uri, problema este că ele încep aici și apoi pleacă în Statele Unite”, a subliniat ea.

hotnews.ro

Noutați dupa tema