Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

UE ia în calcul să scutească majoritatea companiilor de la plata taxei pe carbon

UE ia în calcul să scutească majoritatea companiilor de la plata taxei pe carbon

Comisia Europeană ar putea lua în calcul să excepteze de la plată aproape 80% dintre companiile care urmau să fie vizate de preconizata taxă din mecanismul UE de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), a declarat comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, joi, potrivit Reuters.

Șeful politicii climatice a UE spune că analiza Comisiei a stabilit că aproape toate emisiile acoperite de CBAM, mai precis 97%, sunt produse de doar 20% dintre companiile din schemă.

„Și atunci nu ar fi inteligent să scutim aproape 80% dintre companii, în termeni de povară a sarcinii administrative? După părerea mea, ar fi”, a declarat comisarul european al Țărilor de Jos într-o reuniune în comisia de resort a Parlamentului European.

„Gândirea noastră actuală, în care de fapt aplici o povară uriașă asupra companiilor care ar completa apoi o mulțime de documente, ar avea o mulțime de lucruri de făcut, fără să merite – asta nu poate fi o soluție”, a adăugat Wopke Hoekstra.

Taxa se va aplica din 2026
Taxa pe carbon la frontiera UE va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și se va aplica pentru emisiile de CO2 încorporate în cimentul, aluminiul, oțelul și alte bunuri importate.

În baza reglementărilor actuale, numai în Germania 20.000 de companii care importă mărfuri eligibile vor trebui să plătească taxa pe carbon, conform estimărilor din industrie, notează Agerpres.

Se crede că, în aceste condiții, importatorii europeni vor transfera costul CO2 către furnizorii din întrega lume. Parteneri comerciali ca Brazilia, China și Africa de Sud au criticat intens taxa, despre care susțin că ar penaliza economiile în curs de dezvoltare.

Potrivit Comisiei Europene, CBAM a fost introdus din 1 octombrie 2023, „cu scopul de a reduce emisiile de dioxid de carbon, de a stabili un preț echitabil pentru carbonul emis în timpul producției de mărfuri cu emisii ridicate de dioxid de carbon importate în UE și de a încuraja o producție industrială mai curată prin intermediul unei metodologii de calculare a emisiilor încorporate în conformitate cu Acordul de la Paris și cu pachetul „Pregătiți pentru 55”.

hotnews.ro

Noutați dupa tema