Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

HARTA Corupția din statul român a primit notă de Africa de Vest. România e la fel ca Benin, Senegal și Coasta de Fildeș

HARTA Corupția din statul român a primit notă de Africa de Vest. România e la fel ca Benin, Senegal și Coasta de Fildeș

Statul român este la un nivel al corupției comparabil cu cele din Benin și Coasta de Fildeș, arată datele analizate de Profit.ro.​Conform Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2024, publicat de Transparency International, România a obținut un scor de 46 de puncte din 100 posibile, menținându-se la același nivel ca în anul precedent. Acest scor plasează România lângă Benin, Coasta de Fildeș, São Tomé and Príncipe și Senegal. Toate cu indice 45.

La nivel global, există disparități semnificative în ceea ce privește corupția guvernamentală – de la țări transparente, cu mecanisme instituționale solide, până la state în care corupția endemică subminează încrederea publică, frânează progresul economic și chiar facilitează încălcări grave ale drepturilor omului. Întâmpător sau nu, acestea sunt problemele care caracterizează corupția din statele vest africane care însoțesc România la acest indicator. Este de notat și că țările vecine Moldova, Bulgaria (43 de puncte) și Ungaria (41 de puncte), sunt chiar și sub acest nivel. O hartă care vizualizează Indicele Percepției Corupției (CPI) pentru 180 de țări și teritorii a fost făcută de VisualCapitalist.

CPI clasifică statele și teritoriile din întreaga lume în funcție de nivelul perceput al corupției în sectorul public. Și este de la mare, cea mai mică percepție de corupție,(Danemarca, indice 90) la cel mai mic ( Sudanul de Sud, indice 8). Datele sunt pentru anul 2024 și provin de la Transparency International.

Percepția corupției la nivel mondial Țările nordice sunt lideri în ceea ce privește transparența percepută, Danemarca ocupând primul loc în Indicele Percepției Corupției 2024 – pentru al șaptelea an consecutiv – urmată îndeaproape de Finlanda. Țările nordice au, de obicei, un nivel scăzut al corupției percepute, datorită instituțiilor puternice care promovează transparența și responsabilitatea, beneficiilor sociale extinse și democrațiilor bine funcționale. Aceste state se clasează constant printre cele mai fericite țări din lume. În ceea ce privește Statele Unite și Canada, acestea au obținut scoruri de 65 și 75, reflectând preocupări moderate privind corupția în comparație cu țările din top. Ambele au înregistrat scăderi ușoare față de 2023: - SUA a scăzut cu 4 puncte, - Canada a pierdut 1 punct. Pe de altă parte, Africa Subsahariană a obținut cele mai scăzute scoruri regionale, cu o medie de 33. Sudanul de Sud a fost clasat drept cea mai coruptă țară din 2024, cu un scor de doar 8. Un raport recent al Comisiei ONU a constatat că liderii politici ai Sudanului de Sud alimentează violența, împiedică pacea și perpetuează încălcări grave ale drepturilor omului prin impunitate și corupție. Raportul scoate în evidență probleme sistemice, inclusiv: - violență sexuală sistematică, - recrutarea forțată a copiilor, - numeroase abuzuri ale drepturilor omului comise de oficiali guvernamentali și militari.

Corupția rămâne o problemă persistentă în statele fragile, unde slaba aplicare a legii și instabilitatea politică creează un mediu propice pentru proliferarea acesteia.

profit.ro

Noutați dupa tema