Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Eurostat – zece ţări cu salariul minim sub 1.000 de euro

Eurostat – zece ţări cu salariul minim sub 1.000 de euro

Salariul minim de 968 euro în Grecia în ianuarie 2025 plasează ţara în jumătatea inferioară a UE în ceea ce privește salariile, fiind una dintre cele zece țări care aveau un salariu minim sub 1.000 euro, scrie publicația elenă Reporter.gr.

În ianuarie 2025, 10 țări UE aveau salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (551 euro), Ungaria (707 euro), Letonia (740 euro), România (814 euro), Slovacia (816 euro), Cehia (826 euro), Estonia (886 euro), Malta (961 euro), Grecia (968 euro) și Croația (970 euro).
În alte 6 țări, salariile minime au variat între 1.000 și 1.500 de euro pe lună: Cipru (1.000 euro), Portugalia (1.015 euro), Lituania (1.038 euro), Polonia (1.091 euro), Slovenia (1.278 euro) și Spania (1.381 euro). În restul de 6 ţări, salariile minime au fost peste 1.500 de euro pe lună: Franța (1.802 euro), Belgia (2.070 euro), Germania (2.161 euro), Țările de Jos (2.193 euro), Irlanda (2.282 euro) și Luxemburg (2.638 euro).

La 1 ianuarie 2025, 22 din cele 27 de țări UE aveau un salariu minim la nivel național, cu excepția Danemarcei, Italiei, Austriei, Finlandei și Suediei.

Diferențe mai mici între salariile minime după eliminarea diferențelor de preț
Datele arată că cel mai mare salariu minim din toate țările UE a fost de 4,8 ori mai mare decât cel mai mic. Cu toate acestea, diferențele între salariile minime între țări sunt semnificativ mai mici odată ce sunt luate în considerare diferențele între prețuri.
Atunci când sunt exprimate în standarde de putere de cumpărare, salariile minime în țările UE cu niveluri mai scăzute ale preţurilor devin mai ridicate în comparație cu salariile din ţările cu un nivel mai ridicat al preţurilor.

După ajustarea pentru diferențele de preț între țări, salariile minime au variat de la 878 PPS pe lună în Estonia la 1.992 PPS în Germania, ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim a fost de 2,3 ori mai mare decât cel mai mic.

Măsurat în termeni relativi, ca procent din câștigul mediu, în 2022, salariul minim a reprezentat peste 60% din câștigul mediu brut lunar în 3 țări UE: Franța, Portugalia și Slovenia (66% în toate țările). După Franța, Portugalia și Slovenia, urmează Grecia cu 59%.
La capătul inferior al clasamentului, salariile minime reprezentau mai puțin de jumătate din câștigul mediu în 4 țări: Belgia (49%), Malta (46%), Estonia și Letonia (43% în ambele țări).

hotnews.ro

Noutați dupa tema