Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Egipt - plan ambițios de creștere economică

Egipt - plan ambițios de creștere economică

Egiptul își propune să își majoreze rata de creștere economică la 7% până în 2030, comparativ cu 4,5 procente în anul fiscal curent, potrivit Raniei Al-Mashat, ministrul Planificării, Dezvoltării Economice și Cooperării Internaționale.

Egiptul își propune să își majoreze rata de creștere economică la 7% până în 2030, comparativ cu 4,5 procente în anul fiscal curent, potrivit Raniei Al-Mashat, ministrul Planificării, Dezvoltării Economice și Cooperării Internaționale. Vorbind la lansarea oficială a Cadrului Național Narativ pentru Dezvoltare Economică: Politici de Sprijinire a Creșterii Bazate pe Ocuparea Forței de Muncă, Al-Mashat a explicat că strategia urmărește creșterea investițiilor totale ca pondere din PIB la 18% până în 2030, față de 15,2% în prognoza din acest an, scrie News.ro.

De asemenea, cadrul național își propune să crească ponderea investițiilor private în totalul investițiilor la 66%, față de 60%, sporind în același timp contribuția investițiilor private la PIB la 11,9%, față de 9,1%. Până în 2030, se preconizează că sectorul privat va reprezenta 82% din PIB. Sustenabilitatea este, de asemenea, o piatră de temelie în acest plan. Se preconizează că investițiile publice verzi vor reprezenta între 70 și 75% din totalul investițiilor publice până în 2030, comparativ cu 50% în anul fiscal curent. Strategia își propune, de asemenea, să genereze 1,5 milioane de noi locuri de muncă anual, o creștere de la 900.000 în prezent, subliniind eforturile de extindere a oportunităților de angajare în întreaga economie. Prim-ministrul Mostafa Madbouly, vorbind la sesiunea de deschidere a dialogului național privind noul cadru , a subliniat că guvernul este hotărât să reducă nivelurile datoriei Egiptului la cel mai scăzut nivel din istoria țării.

El a descris climatul economic global actual ca fiind cel mai dificil din ultimul secol, marcat de volatilitate, incertitudine și crize suprapuse și a menționat că Egiptul s-a pregătit pentru cele mai pesimiste scenarii pentru a-și îndeplini obiectivele de creștere. Ministrul Finanțelor, Ahmed Kouchouk, a prezentat cadrul fiscal pe termen mediu care susține acest cadru național. Acesta include reforme ale sistemelor fiscale și vamale și măsuri pentru restabilirea încrederii în administrarea veniturilor. Ministrul a afrimat că veniturile fiscale au crescut cu aproximativ 35% în anul fiscal 2024/2025 fără introducerea de noi taxe. El a menționat, de asemenea, că guvernul își propune să reducă datoria publică sub 80% din PIB pe termen mediu. Planurile includ, de asemenea, reducerea datoriei externe cu între 1 și 2 miliarde de dolari anual, diversificând în același timp sursele de finanțare externă pentru a reduce costurile și a prelungi termenele de rambursare. La rândul său, Kamel Al-Wazir, viceprim-ministru pentru dezvoltare economică și ministru al transporturilor și industriei, a prezentat un plan urgent pentru accelerarea creșterii industriale.

Strategia este construită pe șapte piloni principali, concentrându-se în special pe extinderea producției locale prin crearea de noi industrii care pot satisface nevoile pieței interne și pot reduce dependența de importuri. De asemenea, își propune să extindă baza industrială pentru a sprijini exporturile, în special în sectoarele care se bazează pe materii prime și resurse deja disponibile în Egipt sau în care tehnologiile de producție locale pot fi dezvoltate eficient.

profit.ro

Noutați dupa tema