Mutare șoc a Norvegiei, care suspendă regulile de investiții etice ale fondului său suveran, cel mai mare din lume
Parlamentul Norvegiei a votat marți în favoarea suspendării temporare a regulilor care au făcut ca fondul suveran al țării, în valoare de 2,1 trilioane de dolari – cel mai mare din lume – să se retragă din anumite investiții pe care le-a făcut, dacă acestea sunt în companii despre care există suspiciuni că încalcă norme etice, relatează Reuters.
Măsura, propusă de guvernul minoritar laburist la începutul zilei de marți, survine într-un moment de intensă atenție internațională asupra politicii de „dezinvestire etică” a fondului.
În septembrie, Departamentul de Stat al SUA a declarat că este „foarte îngrijorat” de decizia fondului de a se retrage din grupul de echipamente de construcții Caterpillar, din cauza folosirii produselor companiei de către autoritățile israeliene în Gaza și în Cisiordania ocupată.
„Lumea s-a schimbat de la momentul în care au fost adoptate primele linii directoare etice”, a declarat ministrul de finanțe Jens Stoltenberg în fața parlamentului, mai devreme în cursul zilei de marți. „Regulile trebuie revizuite”, a subliniat Stoltenberg, care s-a întors anul acesta să preia portofoliul finanțelor din țara sa natală, după ce i-a predat lui Mark Rutte funcția de secretar general al NATO în octombrie anul trecut.
Norvegia a stabilit regulile pentru fondul său suveran în 2004
Liniile directoare etice ale fondului, stabilite de parlamentul norvegian, au fost introduse pentru prima dată în 2004. Acestea prevăd, printre altele, că fondul nu poate investi în companii implicate în încălcări grave ale drepturilor persoanelor în situații de război sau conflict.
Un organism etic independent investighează presupusele abateri și recomandă companiile în care investițiile să fie lichidate. Decizia finală de retragere este luată de consiliul Băncii Centrale de la Oslo.
Stoltenberg a anunțat marți în parlament că aceste recomandări privind eliminarea investițiilor vor fi suspendate pentru o perioadă de aproximativ un an, pe durata revizuirii regulilor.
Conservatorii din legislativul norvegian, care au susținut propunerea, au pus totuși sub semnul întrebării graba cu care a fost luată decizia și au subliniat că, în mod normal, un astfel de proces ar dura luni, dacă nu chiar ani, pentru a trece prin parlament.
Cum a justificat Jens Stoltenberg mutarea
Ministrul norvegian al finanțelor a spus că măsura este necesară pentru a proteja fondul, care în prezent finanțează 25% din cheltuielile publice, într-un moment în care o parte semnificativă a valorii sale depinde de un număr restrâns de companii.
„Cele șapte companii cu cea mai mare valoare de piață din lume reprezintă 16% din deținerile în acțiuni ale fondului”, a explicat Stoltenberg, referindu-se la Nvidia, Microsoft, Apple, Amazon, Alphabet, Meta și Broadcom.
„Conform actualelor linii directoare etice privind excluderile, trebuie să fim pregătiți pentru posibilitatea ca să nu mai putem investi în cele mai mari companii din lume. În acest caz, nu am mai fi un fond index global, cu portofoliu larg”, a adăugat el.
Trei partide pe sprijinul cărora Partidul Laburist se bazează pentru adoptarea bugetelor au condamnat propunerea.
Investițiile fondului au ajuns subiect de polemică publică în Norvegia
În timpul celei mai recente campanii electorale din țara nordică, în lunile august și septembrie, investițiile fondului în Israel au devenit un subiect central, unele partide axându-și campania pe această temă.
Unul dintre ele a afirmat că va sprijini un viitor guvern laburist doar dacă acesta se va retrage complet din companiile implicate în ceea ce a numit „războiul ilegal al Israelului din Gaza”.
Marți, același partid – Stânga Socialistă – a declarat că guvernul acționează din teamă față de Statele Unite.
„(Această decizie) ține, fără îndoială, de teama față de reacțiile lui Trump”, a spus în parlament Ingrid Fiskaa, deputată a Stângii Socialiste.
Separat, conducerea fondului a anunțat marți că va vota împotriva ratificării pachetului de compensații propus pentru directorul general al Tesla, Elon Musk, care include acțiuni în valoare de până la 1 trilion de dolari – o sumă pe care criticii au calificat-o drept excesivă.
hotnews.ro
