Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Noiembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Harta economică a României: Bucureștiul generează un sfert din PIB. În 32 de județe nu se produce aproape nimic

Harta economică a României: Bucureștiul generează un sfert din PIB. În 32 de județe nu se produce aproape nimic

Aproape trei sferturi dintre județele României, mai exact 32, au fiecare o contribuție individuală la produsul intern brut național de sub 2% din PIB-ul anului 2026.

Foarte multe județe coboară spre 1% sau chiar sub 1%, arată estimările pentru 2026, pe ale cărei date este gândit bugetul național, arată o analiză Profit.ro.
Bucureștiul generează singur 25,5% din PIB-ul național, adică mai mult decât primele 7–8 județe la un loc.

Capitala este urmată la o distanță foarte mare de Cluj, cu o contribuție de doar 5,3%. Pe locurile următoare se situează Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%).

Urmează apoi județele cu ponderi între 2% și 3,5% – Iași, Brașov, Ilfov, Argeș, Dolj, Bihor, Mureș, Sibiu.
De aici în jos, urmează majoritatea județelor României, toate aflate sub pragul de 2% din PIB, iar foarte multe coboară spre 1% sau chiar sub 1%, adică, economic, nule.

În această situație sunt 10 județe, iar județul cu cea mai mică proporție în PIB-ul național în 2026 este Giurgiu, cu 0,63% din PIB.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema