Încrederea economică și cea a consumatorilor au scăzut puternic în Europa
Pesimismul crește în Europa pe fondul războiului cu Iranul, care afectează încrederea economică și a consumatorilor.
Încrederea economică și cea a consumatorilor au scăzut puternic în Europa în luna martie, potrivit datelor oficiale, oferind noi indicii că războiul cu Iranul afectează perspectivele de creștere economică și inflație, relatează CNBC.
Datele preliminare ale Comisiei Europene arată că indicatorul sentimentului economic a scăzut atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro. În UE, indicele a coborât cu 1,5 puncte față de luna precedentă, până la 96,7, iar în zona euro a scăzut cu 1,6 puncte, până la 96,6, scrie News.ro. Indicatorul măsoară percepția asupra economiei în cinci sectoare majore și arată că și așteptările privind ocuparea forței de muncă sunt sub presiune în întreaga Uniune Europeană și în zona euro. Angajatorii din comerțul cu amănuntul, servicii și industrie își ajustează planurile de angajare pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Scăderea vine după o deteriorare observată deja în februarie, însă Comisia Europeană a avertizat că datele din martie indică ”o deteriorare semnificativă a sentimentului economic”, ceea ce a îndepărtat atât indicatorul economic, cât și așteptările privind ocuparea de media pe termen lung de 100 de puncte. Încrederea consumatorilor a scăzut și ea puternic, ajungând la cel mai redus nivel din octombrie 2023. Scăderile sunt determinate în principal de reducerea accentuată a așteptărilor privind situația economică generală din țările lor. Consumatorii au devenit mult mai pesimiști și în privința situației financiare a gospodăriilor în viitor și sunt mai puțin dispuși să facă achiziții importante în următoarele 12 luni.
Datele vin după alte statistici care arată că producția sectorului privat din zona euro a scăzut în martie la cel mai redus nivel din ultimele zece luni, apropiindu-se de zona de contracție și alimentând temerile privind apariția unei perioade de „stagflație”. În prognozele revizuite publicate pe 19 martie, Banca Centrală Europeană estimează o creștere economică de 0,9% în 2026 și o inflație medie de 2,6% în acest an. Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat săptămâna trecută că instituția monitorizează atent datele economice și ar putea reacționa prin majorarea dobânzilor, dacă va fi necesar. Liderii europeni au refuzat până acum să se implice în bombardamentele lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, considerând că războiul este unul de alegere, nu de necesitate. Totuși, atacurile de represalii ale Iranului și aproape închiderea completă a Strâmtorii Ormuz au dus la creșterea prețurilor globale la energie. Ministrul apărării din Germania a avertizat săptămâna trecută că acest conflict reprezintă o „catastrofă” pentru economia mondială. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că va acorda timp unor eventuale negocieri de pace cu Iranul, prin intermediul Pakistanului, însă până în prezent nici Casa Albă, nici Teheranul nu au confirmat oficial discuții.
În același timp, Statele Unite au trimis mii de soldați și resurse militare suplimentare în regiune, semnalând posibilitatea unei ofensive terestre. Trump a declarat într-un interviu acordat Financial Times că ar putea ”lua petrolul Iranului” și ar putea prelua controlul asupra insulei Kharg, principalul centru de export petrolier al Iranului. Oficialii europeni se tem că implicațiile economice și politice ale conflictului ar putea fi mult mai grave decât se credea inițial. Mujtaba Rahman, director pentru Europa la Eurasia Group, a declarat că discuțiile purtate la Bruxelles cu peste 60 de oficiali europeni arată un consens asupra mai multor puncte.
Potrivit acestuia, regimul de la Teheran are șanse mari să supraviețuiască conflictului, chiar dacă va fi slăbit, iar Iranul ar putea deveni mai radical și mai hotărât decât înainte. În același timp, orice efort de securizare a Strâmtorii Ormuz este puțin probabil să se concretizeze în viitorul apropiat. Rahman avertizează că impactul economic și politic al conflictului, inclusiv asupra stabilității alianței transatlantice, ar putea fi mult mai sever decât se estimează în prezent. Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg, a declarat că piețele financiare par să anticipeze că acest conflict va continua cel puțin câteva săptămâni și că situația ar putea deveni mai gravă pe termen scurt. Totuși, piețele evită deocamdată scenariile extrem de negative, deoarece evoluțiile politice rămân imprevizibile.
”Cu Trump nu știi niciodată exact ce se poate întâmpla. Este posibil ca peste câteva zile să anunțe rezultatul unor negocieri”, a spus Schmieding. Potrivit acestuia, incertitudinea este extrem de ridicată, iar scenariile posibile includ atât declanșarea unei invazii terestre limitate, cât și apariția unui acord diplomatic, ceea ce menține profilul de risc în creștere pentru economia globală.
profit.ro
