Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Prețul gazelor naturale a scăzut puternic în Europa după ce armistițiul cu Iranul a intrat în vigoare

Prețul gazelor naturale a scăzut puternic în Europa după ce armistițiul cu Iranul a intrat în vigoare

Preţul gazelor naturale înregistra miercuri dimineaţa o scădere puternică în Europa, după ce Washingtonul şi Teheranul au anunţat o încetare a focului pentru două săptămâni, transmite AFP.
La scurt timp după debutul tranzacţiilor la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale erau în scădere cu 19,24%, până la 43 de euro pentru un megawatt-oră (MWh), după ce anterior au înregistrat o scădere de peste 20%, până la 42,5 euro pentru un MWh.

Graţie acestor scăderi, preţul gazelor se apropie de nivelul de 31,6 euro pentru un MWh, care se înregistra pe 27 februarie, cu o zi înainte ca Statele Unite şi Israelul să înceapă războiul împotriva Iranului. În această perioadă, preţul gazelor a crescut vertiginos, ajungând până la 72 de euro.

"Sunt de acord să suspend bombardamentele şi atacurile împotriva Iranului timp de două săptămâni", a declarat preşedintele SUA pe platforma sa Truth Social cu puţin peste o oră înainte de expirarea ultimatumului său.
La rândul său, Teheranul a anunţat negocieri cu partea americană pentru a pune capăt războiului începând de vineri pentru două săptămâni, fiind de acord să redeschidă Strâmtoarea Ormuz dacă atacurile israeliano-americane încetează. În mod normal, aproximativ o cincime din ţiţeiul mondial trece prin această cale navigabilă strategică.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema