Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Martie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Efectul de domino neașteptat al războiului din Orientul Mijlociu. De la mii de kilometri distanță, conflictul ucide „uriașii oceanelor”

Efectul de domino neașteptat al războiului din Orientul Mijlociu. De la mii de kilometri distanță, conflictul ucide „uriașii oceanelor”

Redirecționarea traficului maritim din Canalul Suez către Capul Bunei Speranțe din cauza războiului din Orientul Mijlociu a provocat o criză ecologică neprevăzută în largul Africii de Sud, la mii de kilometri distanță.

Riscurile de coliziuni între nave și cetacee în largul Africii de Sud „au crescut considerabil” odată cu redirecționarea traficului din Canalul Suez către Capul Bunei Speranțe, potrivit unui raport științific prezentat luna aceasta în fața Comisiei Internaționale pentru Vânătoarea de Balene (IWC), pe care AFP l-a consultat.

Subiectul este identificat de mult timp ca o adevărată problemă de către oamenii de știință și apărătorii mediului. Coliziunile, larg subdocumentate, constituie o „cauză majoră de mortalitate în rândul balenelor”, potrivit unui articol publicat în 2024 în revista Science.

Videoclipurile publicate de marinari pe rețelele de socializare au convins-o pe Els Vermeulen, responsabilă a unității de cercetare privind cetaceele de la Universitatea din Pretoria, să studieze acest risc la vârful Africii.

„Vedeam oameni la bordul navelor de marfă traversând bancuri dense de balene cu cocoașă, spunând: «Uau, uitați-vă la toate aceste balene frumoase pe care le vedem». Mie mi se strângea inima, pentru că știam că lovesc câteva dintre ele”, a declarat Vermeulen pentru AFP.

Efectul intensificării traficului a putut fi analizat, deoarece acesta precede războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Încă din 19 noiembrie 2023, rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au atacat și capturat nava Galaxy Leader. Acest episod, urmat de altele care au vizat din nou marina comercială în Marea Roșie și în Golful Aden, a determinat devierea traficului maritim.

Reducerea la jumătate a traficului de nave comerciale prin strâmtoarea Bab-el-Mandeb și canalul Suez, între Marea Mediterană și Oceanul Indian, s-a tradus printr-o dublare a traficului la Capul Bunei Speranțe, conform datelor platformei Portwatch a Fondului Monetar Internațional (FMI).

Între 1 martie și 24 aprilie 2026, 89 de nave comerciale au trecut în medie pe zi de Capul Bunei Speranțe, față de 44 în aceeași perioadă a anului 2023.

Traficul „s-a cvadruplat”
„Estimările privind densitatea traficului maritim au crescut considerabil din decembrie 2023, la fel ca și riscul de coliziune (proporțional cu această densitate)”, potrivit raportului coordonat de Els Vermeulen.

Mai grav, „traficul cel mai rapid, care prezintă cel mai mare risc de accident, s-a cvadruplat”, subliniază documentul referitor la navele care navighează cu o viteză de peste 15 noduri (27,7 km/h).

Toate acestea în condițiile în care Africa de Sud fusese deja identificată anterior ca una dintre „regiunile cu risc ridicat de coliziune”, în articolul din revista Science.

„Animalele nu au avut timp să se adapteze la traficul maritim”, a explicat pentru AFP Chris Johnson, responsabilul inițiativei de protecție a balenelor și delfinilor din cadrul ONG-ului WWF.

„S-ar putea crede că, atunci când auzi un zgomot puternic, te îndepărtezi. Dar nu este cazul pentru anumite specii”, a explicat el, descriind cazul balenelor albastre din Statele Unite. „Când (cetaceele) aud o navă, se opresc și se scufundă chiar sub suprafață.”

Rută alternativă
Pentru balena francă australă, intensificarea traficului survine în contextul în care „reconstituirea populațiilor a încetinit din cauza schimbărilor climatice”, a precizat Els Vermeulen.

O altă evoluție: supergrupuri de balene cu cocoașă se hrănesc acum sezonier în apropierea orașului sud-african Cape Town.

Deși este dificil să atribuim această noutate schimbărilor climatice, „este ceva ce observăm din 2011”, a indicat Ken Findlay, consultant în economia albastră, care se concentrează pe utilizarea durabilă a oceanelor și a mărilor. „Acest lucru contribuie la creșterea riscului de coliziuni”, a adaugat acest colaborator la raport.

Raportul lui Vermeulen propune o rută alternativă de navigație care, conform estimărilor, ar putea reduce riscul de coliziune cu 20% până la 50%, în funcție de specie, prelungind traseul cu doar 20 de mile marine, o distanță neglijabilă pe parcursuri de până la 10.000 de mile marine.

Primul armator din lume, compania elvețiană MSC, și-a modificat deja rutele de navigație din aceste motive, în largul Sri Lankăi sau al Greciei.

Pentru a avansa pe această cale în nordul Africii, sunt necesare mai multe date. La conducerea ONG-ului Ocean Action Network, Estelle van der Merwe își imaginează, pentru a le colecta, o aplicație dedicată sau partajarea locației printr-un canal de comunicație.

Camerele de bord ale căror imagini sunt analizate de IA ar trebui, de asemenea, să ofere perspective interesante în următorii ani.

„Toate soluțiile și măsurile de atenuare disponibile vor fi examinate”, a asigurat Ministerul Mediului din Africa de Sud într-un comunicat adresat AFP.

hotnews.ro

Noutați dupa tema