Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

OPEC+ aprobă a patra majorare consecutivă a producţiei de petrol

OPEC+ aprobă a patra majorare consecutivă a producţiei de petrol

OPEC+ a aprobat duminică o nouă creştere a cotelor de producţie de petrol, a patra în tot atâtea luni, în pofida faptului că războiul dintre Statele Unite şi Iran continuă să limiteze exporturile mai multor state membre.

Grupul a decis majorarea ţintelor de producţie cu 188.000 de barili pe zi, începând din luna iulie, informează postul CNBC, citat de News.ro.

Decizia vine într-un context dificil pentru piaţa petrolului. Conflictul din Orientul Mijlociu a redus fluxurile de ţiţei prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, provocând o criză majoră de aprovizionare. Mai mulţi producători din Golf, inclusiv Arabia Saudită, nu au reuşit să îşi onoreze integral livrările către clienţi de la sfârşitul lunii februarie.

Situaţia OPEC+ a fost complicată suplimentar de retragerea Emiratelor Arabe Unite din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, după aproape şase decenii de apartenenţă.
Şapte membri-cheie ai alianţei – Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan şi Oman – au majorat deja cotele de producţie cu aproape 600.000 de barili pe zi în perioada aprilie-iunie.

În realitate însă, producţia efectivă a grupului a scăzut semnificativ din cauza reducerii exporturilor din statele Golfului. Potrivit datelor OPEC, producţia medie a coborât la 33,19 milioane de barili pe zi în aprilie, faţă de 42,77 milioane de barili pe zi în februarie.

Majorarea aprobată pentru iulie este identică celei din iunie şi mai mică decât creşterile de aproximativ 206.000 de barili pe zi aprobate pentru aprilie şi mai, ajustarea fiind făcută după ieşirea Emiratelor Arabe Unite din alianţă.

„O creştere a producţiei OPEC+ înseamnă foarte puţin cât timp Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă”, a declarat Jorge Leon, analist la Rystad Energy şi fost oficial OPEC.

Acesta a avertizat că, după redeschiderea rutei maritime, piaţa ar putea trece rapid de la teama unei penurii la teama unui surplus de petrol.

Pe fondul speranţelor că un nou conflict direct între Statele Unite şi Iran este mai puţin probabil, preţurile petrolului au scăzut vineri. Brent a închis la 93,09 dolari pe baril, iar petrolul american WTI la 90,54 dolari pe baril. Înainte de izbucnirea războiului, cotaţiile se situau în jurul valorii de 72 de dolari pe baril.

Creşterile de producţie fac parte din procesul de eliminare treptată a reducerii voluntare de 1,65 milioane de barili pe zi convenite în 2023. După majorarea din iulie, alianţa mai are aproximativ 567.000 de barili pe zi de readus pe piaţă din reducerea iniţială.

Dacă ritmul actual va fi menţinut şi în august şi septembrie, OPEC+ ar putea finaliza complet eliminarea acestei reduceri până la sfârşitul trimestrului al treilea.

Într-o reuniune separată desfăşurată tot duminică, la care au participat toate statele membre ale alianţei, miniştrii au decis să nu modifice politica generală de producţie valabilă până la sfârşitul anului 2026.

OPEC+ continuă, de asemenea, evaluarea capacităţilor de producţie ale statelor membre, care vor sta la baza stabilirii noilor cote pentru anul 2027.

hotnews.ro

Noutați dupa tema