Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Europa transpiră, China încasează banii pe aparatele de aer condiționat

Europa transpiră, China încasează banii pe aparatele de aer condiționat

Uniunea Europeană încearcă să reducă deficitul comercial record cu China până în luna octombrie, însă valul istoric de căldură care afectează continentul determină o explozie a cererii pentru aparate de aer condiţionat produse în China, evidenţiind cât de dificil este pentru Bruxelles să îşi reducă dependenţa de importurile chineze, transmite CNBC, citat de news.ro.
Uniunea Europeană şi China au publicat luni o declaraţie comună prin care şi-au propus să reechilibreze relaţiile comerciale şi să rezolve disputele privind accesul pe piaţă, controalele la export şi proprietatea intelectuală.

Comisarul european pentru Comerţ, Maros Sefcovic, a declarat că cele două părţi şi-au acordat termen până în octombrie pentru obţinerea unor „rezultate concrete”. De asemenea, UE şi China vor crea un grup comun de lucru care va monitoriza fluxurile comerciale, iar Beijingul a oferit asigurări că restricţiile la export pentru pământurile rare şi magneţii permanenţi nu vor afecta lanţurile europene de aprovizionare.

„Exporturile Chinei către Uniunea Europeană continuă să crească, în timp ce cota noastră de piaţă din China continuă să scadă. Această evoluţie nu este sustenabilă”, a declarat Sefcovic.
Totuşi, analiştii sunt sceptici că Beijingul va adopta măsuri suficiente pentru a reduce dezechilibrul comercial.

Deficitul comercial al Uniunii Europene cu China a crescut anul trecut cu 15%, până la 360 de miliarde de euro, iar în primul trimestru din 2026 a ajuns la 98 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 2022. Echipamentele electrice şi utilajele se numără printre cele mai importate produse.

În acelaşi timp, valul de căldură fără precedent a schimbat comportamentul consumatorilor europeni. Temperaturile de peste 40 de grade Celsius au determinat tot mai multe gospodării să cumpere aparate de aer condiţionat, piaţă dominată aproape în totalitate de producători asiatici.
Compania chineză Midea a anunţat că comenzile pentru modelul PortaSplit, conceput special pentru piaţa europeană, au depăşit 200.000 de unităţi în acest an, dublu faţă de ritmul din 2025. În Germania, un site care monitorizează în timp real stocurile acestor aparate a devenit viral după ce a arătat că majoritatea produselor sunt epuizate.

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, doar aproximativ 20% dintre locuinţele europene sunt dotate cu aer condiţionat, comparativ cu aproape 90% în Statele Unite, ceea ce oferă un potenţial uriaş de creştere pentru producătorii asiatici.

Conform Euromonitor International, niciuna dintre cele mai bine vândute cinci mărci de aparate de aer condiţionat din Europa nu aparţine unei companii din Uniunea Europeană. Primele trei locuri sunt ocupate de producătorii chinezi Haier, Gree şi Midea, care controlează împreună aproximativ 32% din piaţa europeană. Clasamentul este completat de compania turcă Beko şi japoneza Daikin.

Succesul modelului PortaSplit ilustrează modul în care producătorii chinezi îşi adaptează produsele la particularităţile pieţei europene. Unitatea exterioară poate fi montată fără găurirea faţadei clădirii, fiind clasificată drept mobilier şi nu instalaţie fixă, ceea ce îi permite să respecte regulile stricte din oraşe precum Paris. De asemenea, cantitatea de agent frigorific este menţinută sub limita impusă de legislaţia franceză.

Analiştii avertizează că această situaţie evidenţiază slăbiciunea industrială a Europei în domenii tehnologice importante.
„Jumătate din importurile europene din China sunt produse tehnologice, de la automobile până la echipamente industriale sofisticate. Este o inversare a tendinţei din ultimele decenii şi reprezintă un motiv de îngrijorare pentru industria europeană”, a declarat Denis Depoux, director global al companiei de consultanţă Roland Berger.

Economista Alicia García Herrero, de la Natixis, consideră că progresele obţinute în negocierile comerciale sunt limitate.

„China nu şi-a asumat angajamente reale privind reducerea dezechilibrului comercial sau mecanisme concrete de implementare. Deocamdată, este mai degrabă o strategie de a descuraja Uniunea Europeană să adopte noi măsuri protecţioniste”, a spus aceasta.

Comisia Europeană a transmis că „status quo-ul nu mai este o opţiune” şi a început deja să adopte măsuri mai ferme împotriva unor companii chineze, inclusiv prin restricţionarea finanţării proiectelor solare care folosesc componente fabricate în China şi eliminarea scutirilor fiscale pentru coletele de mică valoare utilizate de platforme precum Temu şi Shein.

Specialiştii subliniază însă că Bruxelles-ul încearcă să găsească un echilibru între protejarea industriei europene şi menţinerea accesului consumatorilor la produse chinezeşti mai ieftine, evitând în acelaşi timp declanşarea unui război comercial de amploare cu Beijingul.

hotnews.ro

Noutați dupa tema