Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România, ultimul loc în Europa la durata vieții profesionale

România, ultimul loc în Europa la durata vieții profesionale

Dacă datele Eurostat ar căpăta un nume, în România i-am putea spune personajului-simbol Daniela. Are 56 de ani și a aplicat la zeci de locuri de muncă de când a fost concediată în septembrie anul trecut de un furnizor de servicii financiare. Nu e o persoană, e un personaj-simbol.
„Daniela” a decis săptămâna trecută să-și vândă apartamentul de 3 camere și să se mute într-unul mai mic, cu două camere. Deși indemnizația de concediere a fost cât de cât de ajutor, banii se duc repede. Se teme acum că se îmbolnăvește. Viața ei profesională pare să se fi încheiat după 32 de ani de muncă, pentru că, precum orice simbol, se încadrează în statistici.

De fapt, în România, viața profesională durează în medie puțin peste 32 de ani, potrivit datelor Eurostat publicate joi. România e pe ultimul loc în UE după durata vieții profesionale, deși în anul 2000 făcea parte din plutonul statelor europene unde se muncea cel mai mult.

Între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate țările UE, cu excepția României, mai notează Biroul de Statistică al UE.
Patru țări au înregistrat o creștere de 4 sau mai mulți ani:

Malta (5,2 ani)
Ungaria (4,8 ani)
Estonia și Irlanda (ambele cu 4,4 ani)
În schimb, Spania, Suedia, Letonia și Austria au înregistrat o durată așteptată a vieții active relativ stabilă, cu creșteri egale sau mai mici de 2 ani.

România a fost singura țară care a înregistrat un declin.

Cauzele pentru care România și Italia ocupă ultimele locuri sunt multiple
Participare scăzută a femeilor pe piața muncii: Atât România, cât și Italia au unele dintre cele mai mici rate de participare a femeilor la forța de muncă. Acest lucru limitează numărul mediu de ani lucrați, deoarece femeile din aceste țări părăsesc frecvent piața muncii mai devreme din motive legate de îngrijirea copiilor, obligații familiale sau factori culturali. De exemplu, în 2023, se estima că femeile din Italia vor lucra doar 28,3 ani, iar cele din România doar 28,5 ani, comparativ cu peste 41 de ani în țări precum Suedia sau Țările de Jos.

Pensionări timpurii și pensii speciale: În special în România, pensionările anticipate prin scheme de pensii speciale (pentru anumite profesii, uneori chiar de la 50-55 de ani) au dus la scăderea duratei medii a vieții active. Și în Italia au existat diverse opțiuni pentru retragere anticipată, precum și folosirea extinsă a pensiilor de dizabilitate sau a altor forme non-standard, ceea ce reduce suplimentar anii lucrați în medie.

Șomaj ridicat în rândul tinerilor și intrare întârziată pe piața muncii: În ambele țări, tinerii petrec adesea mai mulți ani șomeri sau în afara forței de muncă după absolvirea studiilor, fie pentru că întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă stabil, fie pentru că acced mai târziu la un job (uneori la 20 și chiar 30 de ani). În Italia, de exemplu, este comun ca absolvenții universitari să obțină un loc de muncă stabil destul de târziu.

Muncă informală și nedeclarată: Mai ales în România, dar și în anumite regiuni ale Italiei, munca nedeclarată („la negru”) este mai des întâlnită. Din moment ce statisticile oficiale se bazează pe participarea declarată la piața muncii, anii lucrați „la negru” nu sunt contabilizați, ceea ce scade media duratei vieții active oficiale.

Factori demografici și de sănătate: Speranța de viață mai scăzută, în special în rândul bărbaților din România, și ratele mai mari de dizabilitate în rândul adulților de vârstă activă, înseamnă că o parte din populație părăsește forța de muncă mai devreme din motive de sănătate, comparativ cu țări nordice mai prospere.

Disparitate de gen: Ambele țări înregistrează diferențe mari între bărbați și femei în ceea ce privește numărul de ani lucrați: în 2023, diferența era de 8,9 ani în Italia și de 7,1 ani în România, printre cele mai ridicate din UE. Acest lucru reflectă atât bariere culturale, cât și structurale pentru participarea femeilor la muncă și pentru longevitatea carierei acestora.

Prin contrast, țările din nord-vestul UE tind să aibă pensionări mai târzii, rate mai mari de ocupare a tinerilor, participare crescută a femeilor și politici sociale care permit părinților să rămână în câmpul muncii – ceea ce duce la o durată medie a vieții active semnificativ mai mare în statistici.

Durata vieții active a fost în medie de 37,5 ani în UE în 2025, față de 37,2 ani în 2024. „Din 2016, durata vieții active în UE a crescut cu 2,3 ​​ani, de la 35,2 la 37,5. În 7 țări ale UE, durata medie a vieții active este de 40 de ani sau mai mult: Olanda (44,0 ani), Suedia (43,4), Danemarca (42,6), Estonia (41,5), Irlanda (40,7), Germania (40,2) și Finlanda (40,1). În schimb, România (32,7 ani), Italia (33,0) și Bulgaria (34,6) au cea mai scurtă viață activă.39,2 ani pentru bărbați și 35,0 ani pentru femei”, notează Eurostat.

Țările nord-europene au cea mai lungă durată de viață activă
În UE, durata așteptată a vieții active a variat considerabil între țări și zone geografice. Țările de Jos au avut cea mai lungă durată a vieții active, urmate de țările din nordul Europei, toate cu durate care depășesc 40 de ani, Suedia, Danemarca, Estonia și Irlanda clasându-se pe primul loc.

În 2025, se așteaptă ca bărbații din UE să lucreze în medie 39,5 ani, cele mai lungi durate fiind înregistrate în Olanda (45,9 ani), Suedia și Danemarca (ambele 44,5 ani) și Irlanda (43,4 ani). Cea mai scurtă durată de viață activă așteptată pentru bărbați se înregistrează în Bulgaria (35,9 ani), România (36,0 ani) și Croația (36,3 ani).
Pentru femei, durata medie așteptată a vieții active în UE este de 35,4 ani. Cele mai lungi durate au fost înregistrate în Suedia (42,3 ani), Olanda (41,9) și Estonia (41,8). Cele mai scurte durate sunt înregistrate în Italia (28,4 ani), România (29,1) și Grecia (31,8).

hotnews.ro

Noutați dupa tema