Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Ce bacşiş lasă românii? Iată cele mai "darnice" regiuni

Ce bacşiş lasă românii? Iată cele mai "darnice" regiuni

Bacşişul e probabil unul dintre cele mai controversate subiecte când vine vorba de răsplătirea serviciilor de care avem nevoie.
Cât se lasă bacşiş?

Istoria ne spune că ciubucul s-a răspândit în spaţiul românesc în secolul al XVIII-lea. Acesta simboliza o mică recompensă în bani, oferită pentru calitatea unui serviciu deja plătit. Acum, 3 secole mai târziu, cifrele arată în felul următor: 55% dintre români sunt generoşi şi lasă 10% bacşiş din valoarea consumaţiei, 30% dintre participanţii la studiu au afirmat că lasă 5% sau mai puţin din valoarea notei finale, iar 9% răsplătesc serviciile HoReCa oferind bacşişuri în valoare de 15% sau mai mult. 6% dintre români au declarat că nu lasă bacşiş deloc, conform bookingham.
Care sunt motivele care influenţează lăsarea unui bacşiş?

Dintre cei care lasă 5% bacşiş, majoritari tinerii – cu vârste sub 18 ani (60%) – şi cei cu venituri sub 1500 lei pe lună (40%). La cealaltă extremă, printre cei care lasă 15% sau mai mult, se găsesc persoanele între 18-25 ani şi cei cu venituri lunare între 2500-3000 lei.
Cum se lasă bacşiş în funcţie de zonă?

Întrebaţi cât de des lasă bacşiş atunci când ies în oraş, 61% dintre respondenţii din Muntenia au răspuns că de fiecare dată. 60% dintre dobrogeni obişnuiesc acelaşi lucru şi foarte aproape se situează şi moldovenii, alături de bucovineni, care, în proporţie de 59%, au afirmat că de fiecare dată răsplătesc extra serviciile localurilor pe care le frecventează. Oltenia se află la polul opus. Doar 36% dintre respondenţii din această regiune au declarat ca lasă bacşiş. Alături de olteni, sub media pe ţară a românilor care lasă bacşiş de fiecare dată (53%), se află şi Banat, Crişana (47%) şi Transilvania (50%). Cifrele arată încă o dată cât de generoşi sunt dobrogenii: 20% dintre respondenţii la studiu afirmă că lasă bacşiş 15% sau mai mult din valoare consumaţiei.

Te întrebi motivele pentru care oamenii nu lasă „tips”? Uite aici răspunsul.

94% dintre respondenţii la studiu sunt influenţaţi de atitudinea chelnerilor, 57% mizează pe rapiditatea serviciilor, adică pe cât de repede au fost serviţi, iar 52% pun accent pe calitatea mâncării şi a băuturilor.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema