Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

O posibilă cheie de luptă împotriva schimbărilor climatice? „Trebuie să reducem constant utilizarea combustibililor fosili”

O posibilă cheie de luptă împotriva schimbărilor climatice? „Trebuie să reducem constant utilizarea combustibililor fosili”

Reducerea progresivă a materialelor plastice pe bază de combustibili fosili este esenţială pentru combaterea schimbărilor climatice, a declarat un înalt oficial al UE în domeniul mediului, înaintea reuniunii Naţiunilor Unite pentru a lansa discuţii asupra unui prim tratat mondial pentru combaterea poluării cu plastic.
Producţia de materiale plastice devine o zonă cheie de creştere pentru industria petrolului deoarece ţările încearcă să se îndepărteze de sursele de energie poluante, însă deşeurile de plastic ajung să se adune în oceanele şi căile navigabile urbane ale lumii.
„Cel mai greu subiect este, în cele din urmă, utilizarea petrolului pentru producţia de plastic”, a declarat comisarul UE pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius, pe fondul pregătirilor pentru summitul Adunării ONU pentru Mediu care va începe la Nairobi pe 28 februarie.
„Dacă vrem să ne atingem obiectivele de decarbonizare pentru 2050, în mod clar trebuie să reducem constant utilizarea combustibililor fosili, iar unul dintre domeniile de seamă aici este plasticul”, a declarat el pentru Reuters.
Sinkevicius a spus că restricţionarea producţiei de plastic este „inevitabil o parte importantă” a unui tratat global, dar nu este încă clar ce măsuri vor fi convenite.
„Cred mai mult în măsuri obligatorii, dar desigur că va trebui să vedem ce au de spus partenerii noştri internaţionali”, a spus el.
Mărci de consum importante, printre care Coca Cola şi PepsiCo, au spus că pactul ONU ar trebui să includă reduceri în producţia de plastic, deşi este cert că va exista o rezistenţă venită din partea companiilor petroliere şi chimice, dar şi din partea ţărilor importante producătoare de plastic precum Statele Unite ale Americii.
Alte opţiuni pentru acordul ONU ar putea include îmbunătăţirea colectării şi reciclării deşeurilor sau producerea unor materiale plastice care să fie mai uşor de reutilizat, deşi Sinkevicius a subliniat că simpla reciclare nu poate controla criza poluării.
„Nu există nicio posibilitate ca, cu această acumulare crescută de deşeuri, să reciclăm şi să găsim aşa uşor calea de scăpare”, a spus el.
Uniunea Europeană a interzis articolele din plastic de unică folosinţă, cum ar fi tacâmurile şi paiele, încă din 2021. Franţa a mers mai departe în acest an, interzicând inclusive ambalajele din plastic pentru aproape toate fructele şi legumele.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema