Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Prinţul Charles lansează la Sibiu cel mai mare proiect transfrontalier de reîmpădurire din Europa

Prinţul Charles lansează la Sibiu cel mai mare proiect transfrontalier de reîmpădurire din Europa


Alteţa Sa regală Prinţul de Wales a ajuns la Sibiu cu puţin înainte de ora 16 şi participă, la Sala Thalia, la lansarea celui mai mare proiect transfrontalier de reîmpădurire din Europa, „SUPERB”.

În cadrul discuţiilor va fi prezentat un nou studiu ştiinţific şi de politici publice privind biodiversitatea pădurilor.

Prinţul Charles nu a făcut declaraţii la sosirea la Sala Thalia, unde a fost întâmpinat de directorul Filarmonicii, Cristian Lupeş.

Evenimentul deschis de Prinţul Charles, „ThinkForest” combină discursuri inspiraţionale, prezentări de descoperiri ştiinţifice, discuţii şi muzică şi mâncare tradiţionale româneşti pentru a sărbători curentul de refacere a biodiversităţii pădurilor şi de promovare a bioeconomiei circulare în beneficiul oamenilor şi al planetei.

Coordonat de European Forest Institute, proiectul implică peste 100 de organizaţii de ştiinţă şi practică forestieră din 20 de ţări diferite şi include 12 situri demonstrative de restaurare la scară largă a pădurilor din Europa. Unul dintre situri este situat în România, în Munţii Carpaţi, şi este dezvoltat în colaborare cu The Circular Bioeconomy Alliance (Alianţa pentru Bioeconomie Circulară) înfiinţată de Prinţul de Wales.

În cadrul evenimentului va fi prezentat şi un nou studiu ştiinţific şi de politici publice privind biodiversitatea pădurilor din Europa. Realizat de un grup de oameni de ştiinţă din 10 ţări europene, studiul oferă factorilor de decizie, precum şi managerilor de păduri şi peisaj, o mai bună înţelegere a subiectului complex al biodiversităţii în contextul pădurilor europene.

La eveniment participă, alături de ASR şi dr. Elisabeth Pötzelsberger, de la European Forest Institute, prof. Bart Muys, de la Universitatea din Leuven, Belgia, prof. Laura Bouriaud, de la Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava, România, Christophe Dürr, şef de secţie la Oficiul Federal pentru Mediu, Elveţia şi Barbara Promberger, de la Fundaţia Conservare Carpathia, România.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema