Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Urgenţă climatică. Gheţarii elveţieni au cea mai mare rată de topire din istorie: Este „o experienţă şocantă”

Urgenţă climatică. Gheţarii elveţieni au cea mai mare rată de topire din istorie: Este „o experienţă şocantă”

Gheţarii elveţieni au cea mai mare rată de topire din istorie, iar fenomenul se produce în urma unor valuri consecutive de căldură. Este o experienţă şocantă, susţin experţii, potrivit CNN.
Gheţarii elveţieni au în prezent cea mai mare rată de topire de la începutul înregistrărilor, în urmă cu mai bine de un secol. Anul acesta au pierdut 6% din volumul lor, adică aproape dublu faţă de recordul precedent din 2003, a anunţat miercuri organismul de monitorizare GLAMOS.
Topirea a fost atât de extremă în acest an, încât la suprafaţa au ajuns roci îngropate timp de milenii. De asemenea, au fost recuperate cadavre şi resturile unui avion pierdut în Alpi cu zeci de ani în urmă. Alţi gheţari mici au dispărut aproape complet.
„Ştiam, cu ajutorul scenariilor climatice, că se va ajunge la această situaţie, cel puţin undeva în viitor. Şi realizând că viitorul este deja chiar aici, chiar acum, aceasta a fost poate cea mai surprinzătoare sau şocantă experienţă a acestei veri", a declarat, pentru Reuters, Matthias Huss, şeful Reţelei elveţiene de monitorizare a gheţarilor (GLAMOS).
Mai mult de jumătate din gheţarii din Alpi se află în Elveţia, unde temperaturile cresc de aproximativ două ori mai repede decât media globală.
Pierderile mari din acest an, care s-au ridicat la aproximativ trei kilometri cubi de gheaţă, au fost rezultatul unor căderi de zăpadă excepţional de scăzute în timpul iernii, combinate cu valuri succesive de căldură.
Dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua să crească, se aşteaptă ca gheţarii din Alpi să piardă peste 80% din masa lor actuală până în 2100. Mulţi dintre ei vor dispărea indiferent de măsurile de reducere a emisiilor care se iau acum, potrivit unui raport din 2019 al ONU.

zf.ro

Noutați dupa tema