Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Obiceiul grosolan care poate creşte riscul de Alzheimer şi demenţă

Obiceiul grosolan care poate creşte riscul de Alzheimer şi demenţă

În cadrul unei noi cercetări, publicate în Scientific Reports, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Griffith au demonstrat că o bacterie poate călători prin nervul olfactiv din nas şi ajunge în creierul şoarecilor, unde creează markeri care sunt un semn cheie al bolii Alzheimer. Specialiştii arată, astfel, că, în cazul oamenilor, scobitul poate deteriora mucoasa nasului, crescând numărul de bacterii care pot ajunge în creier.
Ca răspuns, celulele din creier au început să depoziteze proteina beta-amiloid, care este un semn distinctiv al bolii Alzheimer.
Profesorul James St John, şeful Centrului Clem Jones pentru Neurobiologie şi cercetare în domeniul celulelor stem, este coautor al acestei cercetări în premieră mondială. „Suntem primii care arată că bacteria Chlamydia pneumoniae poate intra direct pe nas şi ajunge în creier, unde poate declanşa patologii care seamănă cu boala Alzheimer”, a declarat specialistul. „Am văzut că acest lucru se întâmplă la şoareci, iar dovezile sunt potenţial înfricoşătoare şi pentru oameni”.
Echipa de la centru planifică deja următoarea fază a cercetării şi îşi propune să demonstreze că aceeaşi cale există şi la oameni.
„Trebuie să facem acest studiu la oameni şi să confirmăm dacă aceeaşi cale funcţionează. Este o cercetare care a fost propusă de mulţi oameni, dar care nu a fost încă finalizată. Ceea ce ştim este că aceleaşi bacterii sunt prezente la om, dar nu am aflat cum ajung în creier”, mai spune St John.
Există câţiva paşi simpli pentru a avea grijă de mucoasa nasului pentru oamenii care doresc să îşi reducă riscul de a dezvolta boala Alzheimer cu debut tardiv.
„Scobitul în nas şi smulgerea firelor de păr din nas nu sunt o idee bună”, a spus el. „Nu vrem să ne deteriorăm interiorul nasului, iar scobitul şi smulgerea pot face acest lucru. Dacă deterioraţi mucoasa nasului, puteţi creşte numărul de bacterii care pot urca în creierul vostru”, explică expertul.
Testele olfactive pot avea, de asemenea, potenţial să detecteze Alzheimer şi demenţa, mai spune profesorul St John, deoarece pierderea simţului olfactiv este un indicator timpuriu al bolii Alzheimer. El sugerează că testele olfactive începând cu vârsta de 60 de ani ar putea fi benefice. „Odată ce treci de vârsta de 65 de ani, factorul de risc creşte imediat, dar ne uităm şi la alte cauze, pentru că nu este vorba doar de vârstă - este vorba şi de expunerea la mediu. Şi credem că bacteriile şi viruşii joacă un rol esenţial”, conchide expertul.

mediafax.ro

Noutați dupa tema