Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Marea Barieră de Corali ar trebui trecută pe lista patrimoniului mondial "în pericol" - ONU

Marea Barieră de Corali ar trebui trecută pe lista patrimoniului mondial "în pericol" - ONU

Marea Barieră de Corali din Australia ar trebui să fie inclusă pe lista patrimoniului mondial "în pericol", a recomandat marţi un grup de experţi ai ONU, afirmând că ecosistemul, cel mai mare din lume, a fost afectat în mod semnificativ de schimbările climatice şi de încălzirea oceanelor.
Fenomenele frecvente de albire ameninţă reciful. Albirea are loc atunci când apa se încălzeşte prea mult, determinând coralii să expulzeze algele colorate care trăiesc în ţesuturile lor şi să devină albe.
Coralii pot supravieţui unui episod de albire, dar acesta le poate opri creşterea şi le afectează reproducerea.
"Rezistenţa (recifului) de a se reface în urma impactului schimbărilor climatice este substanţial compromisă", se arată într-un raport al oamenilor de ştiinţă de la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), care au vizitat reciful în luna martie.
Raportul ar fi trebuit să fie publicat înaintea unei reuniuni a comitetului UNESCO pentru patrimoniul mondial din iunie, programată să aibă loc în Rusia, dar care a fost amânată din cauza războiului din Ucraina. Datele pentru următoarea reuniune nu au fost încă stabilite.
Deşi eforturile de abordare a schimbărilor climatice s-au intensificat în ultima vreme, în special în ceea ce priveşte cercetarea privind restaurarea coralilor, este nevoie de "maximă urgenţă" pentru a salva reciful, se arată în raport.
Canberra face lobby de ani de zile pentru ca reciful - care contribuie cu 6,4 miliarde de dolari australieni la economie - să nu fie inclus pe lista celor pe cale de dispariţie, deoarece acest lucru ar putea duce la pierderea statutului de patrimoniu, ceea ce i-ar diminua atracţia pentru turişti.
Înainte de COVID-19, aproximativ 2 milioane de turişti vizitau în fiecare an reciful situat în largul coastei de nord-est a Australiei, conform datelor oficiale, oferind locuri de muncă pentru 64.000 de persoane.
Anul trecut, Australia a evitat includerea recifului pe lista "în pericol", după ce lobby-ul intens din partea guvernului anterior a determinat UNESCO să amâne o decizie până în acest an.
Ministrul Mediului, Tanya Plibersek, a declarat că guvernul va face presiuni asupra UNESCO pentru a nu include reciful pe lista "în pericol", deoarece schimbările climatice ameninţă toate recifele de corali din întreaga lume.
Guvernul laburist recent ales al Australiei s-a angajat să cheltuiască 1,2 miliarde de dolari australieni (800 de milioane de dolari) în următorii ani pentru a proteja reciful. În septembrie, parlamentul a adoptat o legislaţie pentru emisii nete zero până în 2050.
Fundaţia independentă Great Barrier Reef Foundation a declarat că era deja conştientă de seria de ameninţări identificate în raportul ONU, dar că recomandarea de a adăuga reciful pe lista celor pe cale de dispariţie este prematură.

mediafax.ro

Noutați dupa tema