Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Efervescenţă turistică la Timişoara, Capitala Europeană a Culturii. De ce sunt atraşi turiştii

Efervescenţă turistică la Timişoara, Capitala Europeană a Culturii. De ce sunt atraşi turiştii

Străzile Timişoarei au devenit locuri unde conversaţiile nu se poartă doar în română, ci şi în franceză, engleză, spaniolă, germană şi chiar şi cehă. Turiştii sunt atraşi de oraşul de pe Bega care anul acesta este Capitală Europeană a Culturii, anunţă Ziarul Financiar.
Timişoara a intrat oficial pe 17 februarie 2023 în categoria oraşelor care poartă statutul de Capitală Europeană a Cul­turii, alături de Elefsina, din Grecia şi de Veszprém, din Ungaria.
Oraşul de pe Bega este al doilea oraş din România care este capitală a culturii, după ce, în 2007, titlul a fost deţinut de Sibiu.
„Cu siguranţă se simte că suntem în anul Capitalei Culturale, sunt foarte mulţi turişti străini şi din alte oraşe ale ţării care intră zilnic la Monoton. Mult mai mulţi de­cât în anii trecuţi, persoane care caută suve­niruri din Timişoara, sunt interesate să afle povestea obiectelor create în Timişoara, să vadă specificul local, să ia cu ei o amintire, se bucură când văd felicitări, ilustraţii cu imagini din oraş. Produsele scad din stoc într-un ritm mult mai alert“, povesteşte Oana Monoran, proprietara businessului Monoton, aflat chiar în centrul Timişoarei, care comercializează produse handmade realizate de artişti şi designeri români.

mediafax.ro

Noutați dupa tema