Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Septembrie, a.2025Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Europa tropicală: avocado în loc de castraveţi, mango în loc de portocale, guave în loc de pepeni, lici în loc de caise în Grecia, Italia şi Spania

Europa tropicală: avocado în loc de castraveţi, mango în loc de portocale, guave în loc de pepeni, lici în loc de caise în Grecia, Italia şi Spania

Avocado în loc de castraveţi, mango în loc de portocale, guave în loc de pepeni, lici în loc de caise: o astfel de perspectivă ar putea părea nerealistă pentru Grecia în acest moment, dar nu va mai fi aşa în viitorul nu prea îndepărtat, scrie Kathimerini.

Valurile de căldură prelungite, ier­nile calde şi precipitaţiile rare sunt practic un semn al unei realităţi viitoare în care climatul din Grecia se va transforma într-unul tropical.
În faţa riscului dispariţiei cultu­ri­lor tradiţionale din cauza schimbării condiţiilor climatice, comunitatea ştiinţifică urmează deja două direcţii. În primul rând, aceasta analizează per­spectiva cultivării de plante sub­tropicale în Grecia, acestea urmând să devină o sursă alternativă de venit pentru fermieri.

În al doilea rând, aceasta identifi­că, îmbunătăţeşte şi dezvoltă diferite tipuri de culturi tradiţionale greceşti care, de exemplu, vor necesita mai pu­ţină apă sau care vor putea face faţă unor temperaturi de iarnă mai ridicate şi unor precipitaţii neaş­teptate.

De anul trecut, un program expe­rimental de cultivare a cinci plante subtropicale se află în dezvoltare în Peloponez sub supravegherea Dimi­tra Hellenic Agricultural Organiza­tion din cadrul ministerului dezvoltă­rii agricole. Programul se desfăşoară pe cinci ani.

„Fructele de avocado se coc deja, iar primele fructe de mango sunt re­col­tate acum. Suntem destul de opti­mişti“, spune Teresa Tzatzani, cerce­tător în cadrul organizaţiei.

De altfel, culturile de fructe tro­pi­cale sunt în creştere în întreaga zonă mediteraneană, potrivit scmp.com. Turiştii care vizitează sudul Europei sunt adesea surprinşi să vadă culturi de lici şi kiwi, fructul dragonului şi alte fructe tipice pentru ţările din Asia şi America de Sud.

Din cauza schimbărilor climatice, o revoluţie a fructelor este în desfăşu­rare în sudul Europei, din Portugalia şi Spania până în Italia şi Grecia.

Astăzi, Italia este al doilea producător ca mărime din lume de kiwi, cu originea în China.

Odată cu creşterea mediei temperaturilor, fermierii au realizat că pământurilor lor devin potrivite pentru cultivarea fructelor exotice. Cei deschişi la experimentare au lucrat cu experţi din universităţi pentru a obţine mai multe informaţii şi au mers în ţări tropicale pentru a aduce acasă cele mai bune seminţe.

Microclimatul ideal pentru fructe tropicale în Italia este regiunea Siciliei, urmată de Puglia şi Calabria în sud şi Latium în centru.

Rosolino Palazzolo, un fermier sicilian de 44 de ani, tocmai a terminat de cules primele pitanga şi acerola din ferma sa aflată în sătucul Terrasini, în apropiere de Palermo.

„Italia devine o ţară tropicală. De aceea cultiv şi papaya, mango, fructul pasiunii, banana baby, Annona“, a declarat Palazzolo mândru pentru inews.co.

zf.ro

Noutați dupa tema