2024: Cursa pentru cucerirea spaţiului se va încinge
În 2023, prăbuşirea misiunii lunare a Rusiei a arătat că principalul concurent al SUA pentru cucerirea satelitului natural al Pământului este China. Tot anul trecut, o companie privată americană a lansat în spaţiu peste 100 de rachete, propulsând ceea ce deja a devenit economia spaţială la un alt nivel. În 2024, cursa spaţială se anunţă a fi şi mai intensă.
Startupul chinez de transport spaţial LandSpace Technology intenţionează să lanseze rachete reutilizabile până în 2025, într-o abordare care oglindeşte îndeaproape pionierul american al sectorului, SpaceX, în timp ce India îşi propune să înceapă o serie de teste de zbor pentru un eventual zbor spaţial cu echipaj în 2025, scrie Nikkei. Pe 4 decembrie, India şi-a prezentat intenţia de a construi o staţie spaţială până în 2035 şi de a trimite primul indian pe Lună până în 2040.
Între timp, Japonia îşi propune să devină a cincea naţiune care aterizează cu succes un modul de aselenizare, acest lucru urmând să se întâmple în ianuarie. Japonia merge astfel pe urmele Indiei care, pe 23 august 2023, a pus pe Lună modulul de aselenizare al misiunii spaţiale Chandrayaan-3. Guvernul indian spune că a adus modulul de propulsie al Chandrayaan-3 înapoi pe orbita Pământului, în pregătirea unei posibile misiuni de aducere pe Terra a unor probe lunare.
Concurenţa în creştere vine când SpaceX a lansat aproape 100 de rachete în 2023, ridicând activitatea spaţială comercială la noi cote. Pe 2 noiembrie, CEO-ul Elon Musk a declarat într-o postare pe platforma de socializare X că serviciul de telefonie şi internet prin satelit Starlink al companiei sale a atins pragul de rentabilitate a fluxului de numerar. Serviciul se bazează pe o constelaţie de peste 5.500 de sateliţi şi oferă conexiune în bandă largă oriunde pe planetă. Serviciul a câştigat o recunoaştere mai mare după ce a ajutat forţele armate ucrainene să lupte împotriva invaziei ruse.
„Nimeni nu s-a gândit că un astfel de serviciu va fi vreodată posibil”, a spus Shogo Yakame, consultantul de afaceri la Nomura Research Institute, menţionând costurile uriaşe de construire, lansare, operare şi întreţinere a atâtor sateliţi şi dificultatea conectării cu sateliţi care se mişcă rapid pe orbita joasă a Pământului. Un serviciu similar a fost încercat de Iridium în anii 1990 şi a eşuat, a spus analistul.
zf.ro
