Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Leziunile repetate la cap ar putea reactiva un virus latent din creier, declanșând Alzheimerul

Leziunile repetate la cap ar putea reactiva un virus latent din creier, declanșând Alzheimerul

Oameni de știință de la trei prestigioase universități britanice au descoperit o legătură între traumatismele craniene și apariția Alzheimerului și demenței.

Concret, cercetătorii de la Institutul de Îmbătrânire a Populației din Oxford și de la universitățile Manchester și Tufts, din Marea Britanie, au descoperit că traumatismele craniene, precum cele induse în sport, dar și în armată pot reactiva virusuri latente din creier, declanșând apariția unor afecțiuni neurodegenerative, precum boala Alzheimer și demența.

Chiar și o traumă cerebrală ușoară poate declanșa această reacție în lanț, ducând la modificări dăunătoare asociate cu pierderea memoriei și declinul cognitiv, se arată într-un raport publicat de site-ul Universității Oxford.

În studiile anterioare, cercetătorii au demonstrat rolul pe care virusuri comune, precum virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1), așa-numitul virus al răcelii, și virusul varicelo zosterian (VZV) – care provoacă varicela și zona zoster – îl joacă în dezvoltarea bolii Alzheimer.

HSV-1 poate rămâne latent în celulele umane o viață întreagă, dar atunci când se activează poate provoca modificări care seamănă cu cele observate în creierul pacienților cu Alzheimer – formațiuni asemănătoare plăcilor amiloide, glioză, neuroinflamare și scăderea funcționalității.

”Traumatismele cerebrale sunt deja recunoscute ca fiind un factor de risc major, la fel ca efectul cumulativ al infecțiilor comune, pentru afecțiuni precum Alzheimer și demența, dar aceasta este prima dată când am reușit să demonstrăm un mecanism pentru acest proces”, a declarat prof. Ruth Itzhaki de la Universitatea din Manchester, care a condus cercetarea.

În cel mai recent studiu, cercetătorii au folosit un model 3D de țesut cerebral uman (organoid cerebral), creat prin bioinginerie, pentru a testa efectele traumelor fizice asupra celulelor creierului. Atunci când țesuturile cerebrale au fost expuse la „lovituri ușoare” repetate, asemănătoare contuziilor, virusul HSV-1, aflat anterior în stare latentă, a devenit activ.

Această reactivare a declanșat inflamații, acumularea de plăci beta-amiloide și formarea de proteine tau dăunătoare, care pot deteriora celulele creierului și pot afecta memoria.

În plus, cercetătorii au constatat, de asemenea, că blocarea unei molecule inflamatorii numite interleukina-1 beta a prevenit multe dintre aceste efecte nocive în modelele de laborator, deschizând calea către noi potențiale tratamente potențiale.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema