Angajații restaurantelor japoneze se plâng șefilor că turiștii străini le oferă bacșișuri. „Nu vrem cultura bacșișului în Japonia”
Numărul tot mai mare de turiști străini care dau bacșiș în Japonia a cauzat confuzie și a dus la animozitate în rândul localnicilor, scrie presa niponă.
Tot mai mulți turiști încearcă să ofere bacșișuri pentru serviciile de la restaurante, probabil fără să știe că aceasta nu este o practică obișnuită în Japonia.
Un lanț de restaurante cu specific tradițional japonez, care operează peste 20 de locații la nivel național, și-a modificat procedurile după ce angajații au spus că li s-au oferit bacșișuri de la clienți străini și că nu au știut cum să gestioneze acest gest.
În februarie anul trecut, operatorul a început să instaleze „cutii pentru bacșișuri” lângă casieriile din aproape toate locațiile sale.
Potrivit companiei, fiecare punct de vânzare colectează acum câteva zeci de mii de yeni sub formă de bacșișuri în fiecare lună.
„În Japonia, unde nu există o cultură a bacșișului, angajații devin confuzi. Când restaurantul este aglomerat, este dificil pentru personal să răspundă individual, așa că am amplasat cutiile ca o soluție”, a declarat un oficial al companiei.
Compania înregistrează bacșișurile colectate ca venituri diverse, iar numerarul este folosit pentru beneficiile angajaților.
Totuși, unii clienți care au văzut cutiile cu bacșișuri au criticat aspru ideea.
„Nu vrem să fie introdusă cultura bacșișului în Japonia”, au fost ei furioși.
Cutiile cu bacșișuri au devenit și un subiect de discuție pe rețelele de socializare, unii oameni întrebându-se: „Oare restaurantul ia banii dați pentru personal?”
„SFATURI” PENTRU CEAI
Potrivit lui Yoshiyuki Ishizaki, profesor la Școala Postuniversitară a Universității Ritsumeikan, cu expertiză în marketing turistic, Japonia avea un obicei similar bacșișului înainte de al Doilea Război Mondial.
Practic, oaspeții hanurilor dădeau „bani pentru ceai” membrilor personalului.
Totuși, în căutarea eficienței, practica a fost înlocuită cu „taxe de servicii” fixe în perioada Jocurilor Olimpice de la Tokyo din 1964.
Hotelurile au adoptat o taxă de serviciu de 10%, în timp ce hanurile tradiționale ryokan s-au mulțumit cu 15%. Chiar și astăzi, unele restaurante de lux impun o taxă fixă de serviciu.
În Statele Unite, unde bacșișul este norma, restaurantele atribuie de obicei chelneri specifici fiecărei mese. Bacșișul oferit la sfârșitul mesei devine venitul personal al chelnerului.
Întrucât mărimea bacșișului se bazează pe calitatea serviciilor, susținătorii sistemului spun că acesta ajută la motivarea angajaților.
Chibo, un lanț de restaurante specializate în clătite sărate „okonomiyaki”, a introdus un sistem de bacșiș în locațiile sale de lux în 1992, după extinderea din vestul Japoniei. Cu toate acestea, niciun client nu a folosit sistemul, iar acesta a fost rapid desființat.
UȘURINȚĂ MOBILĂ
Pentru a facilita acordarea bacșișului, Dinii Inc., cu sediul la Tokyo, un furnizor de sisteme mobile de comenzi pentru restaurante, a dezvoltat un program care permite clienților să adauge bacșișuri pe lângă facturi, primul de acest fel din industria japoneză.
Dinii a introdus funcția în iunie, permițând adăugarea a până la 25% din nota de plată ca bacșiș prin intermediul aplicației. Sistemul este disponibil în aproximativ 900 de restaurante sau localuri din întreaga țară.
Potrivit companiei, principalii utilizatori ai acestei funcții de bacșiș sunt considerați a fi turiștii străini, iar utilizarea sa este deosebit de ridicată în zonele cu mare densitate turistică, cum ar fi cartierele Shinjuku din Tokyo și Namba din Osaka.
Takashi Waki, proprietarul Yakitori Smith, un lanț de restaurante cu sediul în Osaka specializat în frigărui de pui la grătar, este optimist în ceea ce privește sistemul Dinii.
„Îi face pe angajații noștri să se simtă motivați și creează o atmosferă plină de viață în restaurantele noastre, lucru pe care îl apreciem foarte mult”, a spus el.
Bacșișurile sunt folosite pentru reuniunile membrilor personalului, a spus Waki.
SALARII MICI, DEFICIT DE FORȚĂ DE MUNCĂ
Profesorul Ishizaki a spus că multe restaurante frecventate de turiștii străini au ajuns deja într-un stadiu în care nu au de ales decât să decidă cum să gestioneze bacșișul.
Lucrătorii din industria alimentară continuă să se lupte cu salariile mici, în timp ce restaurantele suferă de lipsă de forță de muncă.
Conform Sondajului de bază privind structura salarială din iunie anul trecut, realizat de Ministerul Muncii, salariul mediu lunar în sectorul serviciilor de cazare și alimentație publică a fost de 269.500 de yeni (1.832 de dolari), cel mai mic dintre toate industriile.
„În țările occidentale, serviciile sunt considerate ceva pentru care plătești. În Japonia, există o rezistență psihologică la stabilirea unui preț pentru ospitalitate, ceea ce este de înțeles”, a spus Ishizaki.
Totuși, el a spus că productivitatea muncii nu se va îmbunătăți dacă țara continuă să creadă că astfel de servicii sunt gratuite.
„În mod ideal, companiile ar trebui să includă costurile serviciilor în prețurile lor și să se asigure că profiturile sunt distribuite în mod corespunzător angajaților”, a spus Ishizaki.
hotnews.ro
