Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Septembrie, a.2025Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Grecia a apelat la un aliat din adâncuri pentru a vedea cât de poluate au ajuns mările sale cristaline: „Te lasă fără cuvinte”

Grecia a apelat la un aliat din adâncuri pentru a vedea cât de poluate au ajuns mările sale cristaline: „Te lasă fără cuvinte”

Supraturismul și traficul maritim intens din Marea Mediterană contribuie la creșterea poluării apelor azurii ale Greciei, afirmă oamenii de știință greci care au amplasat mii de midii pe fundul mării pentru a ajuta la detectarea microplasticelor, relatează Reuters.

Midiile – organisme filtratoare care absorb o gamă largă de contaminanți în țesuturile lor, inclusiv microplastice invizibile – sunt folosite de zeci de ani în întreaga lume ca barometru al poluării marine.

Cercetătorii de la Centrul Elenic pentru Cercetări Marine (HCMR) le folosesc în Grecia, o țară ale cărei plaje imaculate și ape limpezi atrag anual milioane de turiști.

În luna mai, aceștia au scufundat cuști cu midii la diverse adâncimi și în diferite locuri din Grecia și largul său – de la porturi aglomerate până la insule izolate. În septembrie, le-au recuperat pentru a analiza particulele acumulate de midii. Pentru a testa apa de suprafață, folosesc un dispozitiv plutitor cu o plasă.

„Te lasă fără cuvinte faptul că, pe o distanță de doar doi kilometri, poți colecta toate aceste microplastice minuscule”, a spus oceanografa Argyro Adamopoulou de la laboratorul HCMR, referindu-se la mostrele colectate cu plasa care filtrează apa.

Avertismentul lansat de cercetătorii din Grecia
Oamenii de știință avertizează că întreaga Mare Mediterană, un bazin semi-închis, a devenit un „punct fierbinte” al acumulării de microplastice.

Particulele recuperate în Grecia variau ca formă – de la fragmente la pelicule, microfibre sau granule – și erau în mare parte albastre sau transparente. Biologa Nikoletta Digka de la HCMR afirmă că acesta este un indiciu a faptului că particulele proveneau din materiale plastice de unică folosință, precum pungi de gunoi și sticle de apă.

În timp, acestea sunt mărunțite de valuri, curenți și expunerea la soare, devenind tot mai greu de detectat.

Digka a subliniat că, deși concentrațiile nu sunt încă suficient de mari pentru a fi dăunătoare oamenilor, microplasticele sunt prezente în fiecare specie analizată până acum de echipa de cercetători.

„În medie, găsim una sau două microplastice per populație analizată”, a declarat Digka, avertizând că, fără măsuri, fragmentarea continuă va crește cantitatea de microplastice ingerate de organismele marine, sporind riscul pentru oameni.

hotnews.ro

Noutați dupa tema