Noutaţi

Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Ianuarie, a.2026Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Doar în 13 state din lume se respiră aer curat. Trei dintre ele se află în Europa

Doar în 13 state din lume se respiră aer curat. Trei dintre ele se află în Europa

Populația din 13 state, printre care și trei din Europa, respiră aer curat, potrivit unei cercetări realizate de companiei elvețiane IQAir, specializată în monitorizarea poluării.
India găzduiește cel mai poluat oraș din lume, potrivit noului raport World Air Quality publicat de IQAir, scrie Euronews. Doar 14% dintre orașele din lume respiră aer sigur, în scădere de la 17% în anul precedent.

Compania elvețiană de monitorizare a poluării IQAir a analizat date din 9.446 de orașe din 143 de țări, regiuni și teritorii pentru raportul său World Air Quality 2025.

Studiul arată că calitatea aerului se deteriorează la nivel global, în mare parte din cauza schimbărilor climatice generate de activitatea umană. Fumul incendiilor de vegetație, în special, a contribuit semnificativ la degradarea aerului în 2025, alături de furtuni de praf și alte fenomene meteorologice extreme intensificate de arderea combustibililor fosili.
În cel mai grav an pentru incendiile de vegetație din istoria UE, focurile au cuprins Europa, atingând un vârf record în august, când au distrus ferme, păduri și locuințe. Fenomenele meteo extreme au provocat pierderi economice pe termen scurt de cel puțin 43 de miliarde de euro pe continent, din cauza valurilor de căldură, inundațiilor și secetelor mortale.
Organizația Mondială a Sănătății stabilește limite sigure pentru PM2.5 sau particulele fine, din cauza riscurilor pentru sănătate. Dimensiunea lor redusă – sub 2,5 micrometri – permite acestor particule să pătrundă adânc în plămâni și să ajungă în sânge. Ele au fost asociate cu afecțiuni respiratorii, boli cardiovasculare și boli cronice precum cancerul.

Doar trei țări europene respectă în prezent ghidurile de siguranță.
Unde este cel mai bun și cel mai rău aer din Europa
În Europa, Andorra, Estonia și Islanda sunt singurele țări care au respectat limita anuală recomandată de OMS pentru PM2.5 – 5 micrograme pe metru cub – în 2025.

Acestea se numără printre doar 13 țări și teritorii din lume care rămân în limite sigure. Celelalte includ Australia, Barbados, Bermuda, Polinezia Franceză, Grenada, Noua Caledonie, Panama, Puerto Rico, Réunion și Insulele Virgine Americane.

Asta înseamnă că 130 din cele 143 de țări analizate – adică 91% – nu au respectat ghidurile de siguranță.

Cele mai puluate țări
Cele mai poluate cinci țări au fost Pakistan (67,3 µg/m³), Bangladesh (66,1 µg/m³), Tadjikistan (57,3 µg/m³), Ciad (53,6 µg/m³) și Republica Democrată Congo (50,2 µg/m³).

Primele 25 de orașe cele mai poluate din lume se află toate în India, Pakistan și China, India găzduind trei dintre primele patru – inclusiv orașul aflat pe primul loc.

Loni, din statul Uttar Pradesh, a avut o concentrație anuală medie de PM2.5 de 112,5 µg/m³ – cu aproape 23% mai mare decât în 2024 și de peste 22 de ori peste limita OMS. Un sondaj din 2024 a indicat traficul, emisiile industriale, praful de pe drumuri și depozitarea ilegală a deșeurilor drept principalele surse de poluare.

Nieuwoudtville, din Africa de Sud, a fost cel mai puțin poluat loc din listă, cu o concentrație anuală medie de PM2.5 de 1,0 µg/m³. Situat în regiunea Namaqualand din Karoo, este cunoscut pentru înflorirea anuală a florilor și peisajele sale naturale.

Unde este cea mai gravă poluare a aerului în Europa
În Europa, 23 de țări au înregistrat creșteri ale concentrațiilor anuale de PM2.5, 18 au înregistrat scăderi, iar una a fost adăugată recent în analiză.

Poluarea cu PM2.5 a crescut cu peste 30% în Elveția și Grecia, din cauza fumului provenit din incendiile din America de Nord și a prafului saharian din Africa. Malta a înregistrat cea mai mare scădere, de aproape 24%, datorită tranziției energetice către surse regenerabile și politicilor de reducere a emisiilor din trafic.

Poluarea de fond provenită din arderea combustibililor fosili – în special în părți din Europa de Est și Balcani – contribuie constant la deteriorarea calității aerului.

Germania, Franța, Olanda, Belgia, Regatul Unit și Irlanda sunt printre țările care ar putea fi afectate în perioada următoare.

Deși raportul din acest an include 12 țări suplimentare față de anul trecut, există în continuare lacune majore de date. Potrivit IQAir, doar o mică parte din populația globală are acces la informații locale în timp real privind calitatea aerului.

În unele locuri, situația s-a înrăutățit. În martie 2025, administrația Trump a suspendat programul global de monitorizare a calității aerului al Departamentului de Stat al SUA, lăsând milioane de oameni fără acces la date.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema