Grecia a început să instaleze bariere plutitoare pentru a ține la distanță de plaje peștii-iepure periculoși
Din șezlongul său, Pavlos Beleyiannis își privește nepoții făcând baie în golful său preferat. Însă, pentru prima dată, în dreptul golfului a fost instalată o barieră plutitoare din cauza riscurilor pe care le aduc peștii-iepure, relatează The Guardian.
„Slavă Domnului că este acolo ca să îi protejeze”, a declarat Beleyiannis, un șofer de camion care s-a pensionat recent, despre bariera plutitoare. „Când eram copil, în aceste ape nu existau asemenea pericole”, a subliniat el.
Până vara trecută, se credea că pericolele ascunse sub apele din nordul Golfului Eubeei – care separă insula Evia de Grecia continentală – se limitau la meduzele mov. Anul trecut, înțepăturile acestor meduze au făcut ca farmaciștii din Chalkida, capitala insulei, să lucreze peste program, după o creștere a numărului de atacuri asupra înotătorilor.
Apariția pe fondul crizei climatice a unor pești-iepure toxici, cu dinți lungi, capabili să muște și să străpungă oase, metal și chiar bucăți de lemn, a adus însă o amenințare diferită. Într-o măsură fără precedent, Crucea Roșie Elenă a emis un avertisment de sănătate publică prin care le-a recomandat cetățenilor să solicite imediat îngrijiri medicale de urgență dacă sunt mușcați de acești pești, deoarece „maxilarele lor asemănătoare unui cioc” pot provoca răni grave și hemoragii.
Instituția a subliniat că specia nu trebuie consumată sub nicio formă, din cauza unei neurotoxine potențial letale, tetrodotoxina. Aceasta este prezentă în organele și carnea peștilor. În lipsa unui antidot cunoscut împotriva acestei otrăvi, consumarea peștilor-iepure poate duce la deces.
Bariere plutitoare în largul unei destinații populare din Grecia
„Datoria și preocuparea noastră principală trebuie să fie siguranța cetățenilor”, a declarat pentru The Guardian Antonis Spanos, viceprimarul orașului Chalkida, care a supervizat luna trecută instalarea barierei plutitoare. A fost prima de acest fel din Grecia. „Mai bine să fim precauți decât să ne pară rău”, subliniază oficialul local.
La 40 de ani, Spanos face parte dintr-o nouă generație de politicieni locali care susțin că sunt hotărâți să acționeze preventiv. El spune că autoritățile au petrecut luni întregi parcurgând procedurile necesare pentru obținerea finanțării și organizarea licitațiilor, astfel încât să poată fi instalată cea mai eficientă barieră de protecție, înainte ca sistemul să fie aprobat de laboratorul general de stat.
„Vom instala doi kilometri și jumătate din această plasă în golfurile din jurul golfului, astfel încât oamenii să se poată bucura de o vară fără griji”, spune el. „Anul trecut a fost rău din cauza meduzelor, dar, cum se spune, am împușcat doi iepuri dintr-un foc. Acum, dacă apar și pești-iepure, vom fi pregătiți și pentru ei”, mai spune acesta.
El relatează că telefoanele de la primărie au sunat neîncetat, în special din partea persoanelor în vârstă care voiau să afle când vor fi instalate barierele. „Chiar în această dimineață ne-a sunat o femeie care ne-a spus că se va simți în siguranță să meargă la înot cu nepoții ei doar după ce bariera va fi montată”, a mai relatat politicianul.
Nu doar autoritățile din Chalkida recurg la astfel de bariere
Iar Chalkida nu este un caz izolat. Săptămâna aceasta, Nikos Choulieris, care conduce de mulți ani o școală de scufundări în oraș, a ieșit împreună cu echipa sa într-o barcă pneumatică rapidă pentru a ancora alte bariere plutitoare de fundul mării, în dreptul unor plaje aflate mai la nord în golf, în condițiile în care și alte municipalități au început să adopte aceeași soluție.
„Fac scufundări de peste 40 de ani și nu mi-am imaginat niciodată că va veni ziua în care voi face așa ceva”, spune Choulieris. „Temperatura mării a crescut cu siguranță, iar acest lucru a creat condiții și mai favorabile pentru ceea ce vedem acum”, adaugă el.
În următoarele săptămâni, bariere plutitoare cu o lungime totală de aproximativ 7 kilometri vor fi transportate cu camionul din Atena în această regiune.
„Nu cred că va putea trece ceva prin această plasă, nici măcar colții unui pește-iepure”, spune Choulieris. „Are ochiuri foarte dese și este extrem de rezistentă. Ar trebui să muște în același loc foarte mult timp ca să o rupă și nu cred că vor face asta”, subliniază el.
Grecia și Cipru oferă recompense pentru prinderea peștilor-iepure
Proliferarea speciei Lagocephalus sceleratus a devenit atât de amplă, încât oficialii spun că întregul est al Mării Mediterane cade pradă acestui dăunător acvatic. La fel ca peștii-leu, originari din regiunea Indo-Pacifică, această specie cu corp în formă de torpilă ar fi fost atrasă, potrivit oamenilor de știință, de încălzirea apelor Mediteranei. Ei au ajuns în Mediterană din Marea Roșie, traversând Canalul Suez..
Pescarii din Cipru au fost primii care au semnalat că capturile și plasele lor sunt devastate de acest intrus necomestibil. În 2024, autoritățile cipriote au introdus stimulente financiare pentru a limita proliferarea speciei, în cadrul unui program guvernamental de eradicare care a dus la îndepărtarea din apele de coastă a peste 103 tone de pești-iepure.
Katerina Georgiou, responsabilă din cadrul serviciului de pescuit al insulei, a pus extinderea speciei pe seama „capacității sale remarcabile de adaptare”, declarând pentru publicația locală Sigma că, în absența unei numărători oficiale, este „imposibil să fie trase concluzii fiabile privind efectivul total sau tendințele viitoare ale populației”. Potrivit acesteia, prezența peștilor-iepure nu este un fenomen temporar, ci o nouă realitate care nu mai poate fi ignorată.
Săptămâna trecută, Atena a anunțat un program similar de recompensare a capturilor, oferind 5,33 euro pentru fiecare kilogram din acești pești toxici predat autorităților.
hotnews.ro
