Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Dan Manolescu: Creșterea comerțului ilicit cu produse de tutun, o provocare pentru aderarea Republicii Moldova la UE

Dan Manolescu: Creșterea comerțului ilicit cu produse de tutun, o provocare pentru aderarea Republicii Moldova la UE

În martie 2022, Republica Moldova a aderat la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse de tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului. Această decizie de aderare reprezintă o prioritate în contextul aplicării Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Autoritățile europene estimează că anual contrabanda de tutun costă UE aproximativ 10 miliarde de euro, din acest motiv lupta cu comerțul ilicit este o prioritate pentru statele UE. În Republica Moldova, comerțul ilegal cu produse de tutun este în creștere. Datele studiului IPSOS, arată că într-un an, în Republica Moldova, piața neagră de țigarete s-a dublat ajungând la o cotă de 7.4%, iar o potențială creștere ar putea crea provocări în parcursul european al țării noastre.
 

Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu susține că actual context economic din Republica Moldova, unde rata inflației a depășit pragul de 30%, provocând creșteri foarte mari a prețurilor la utilități și produsele alimentare, a pus presiuni pe bugetul consumatorilor, care s-au orientat către oferte mai ieftine, de pe piața neagră.
 

”Această creștere a pieței negre a produselor de tutun în Republica Moldova arată că sunt necesare în continuare eforturi susținute ale autorităților, iar aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse de tutun este un pas important în aceste sens. Dar, accizele sunt un instrument fiscal important în această ecuație. Pentru că orice creștere accelerată a accizelor la produsele de tutun, ar putea perturba piața legală și provoca o creștere și mai mare a pieței negre”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.
 

Dan Manolescu a menționat că Republica Moldova are privilegiul de a învăța din greșelile altor state care au aderat la Uniunea Europeană și au încercat într-un ritm accelerat să crească accizele la produsele de tutun conform Directivei UE pentru a ajunge la cota minimă de 90 euro per 1000 țigarete.
 

”În 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar în 2009, autoritățile române au crescut acciza la produsele de tutun cu 50%, si ca urmare, în mai puțin de nouă luni piața neagră a țigaretelor a ajuns la o cotă de 36%. Pierderile la bugetul de stat s-au ridicat la peste un miliard de euro, lupta cu comerțul ilicit devenind o prioritate pentru Consiliul de Apărare a Țării. Ulterior, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal”, a menționat sursa.


Potrivit lui Manolescu, România nu este singura țară care s-a confruntat cu această situație. De exemplu în Bulgaria, în 2010, cota comerțului ilicit cu țigarete a atins 37%, după ce acciza a fost majorată cu 49%, în Letonia - 54%, în Lituania- 47%. Totodată, statele care au aderat la comunitatea europeană în perioada anilor 2004-2007 au avut nevoie de 10-12 ani pentru a atinge cota accizelor de 90 euro per 1000 țigarete.


Menționă, că Ministerul Finanțelor din Republica Moldova a propus pentru anul 2023 majorarea accizelor de 25%, contrar calendarului fiscal existent care prevede o acciză de 15% pentru anii 2021-2023. Totodată, Guvernul își propune până în 2025 să atingă cota de 90 euro per 1000 de țigarete, în prezent aceasta constituind 47 euro.

Noutați dupa tema